Publicat pe Un comentariu

Durerile de spate pot fi provocate de Anterolistezis

Durerile de spate pot fi provocate de Anterolistezis. Un diagnostic ce poate genera mari b─ât─âi de cap. ├Äns─â c├ónd ne doare spatele de cele mai multe ori ne g├óndim c─â este fie de la mu╚Öchi, fie de la disc, ╚Öi-╚Ťi spui probabil c─â este un ├«nceput de hernie de disc. Po╚Ťi ├«ncepe s─â iei medicamentele la care apelezi de fiecare dat─â c├ónd  te doare spatele ├«ns─â pu╚Ťini stiu ca exist─â o modificare de structur─â cu o inciden╚Ť─â demn─â de luat ├«n considerare ce provoac─â dureri de spate. Aceasta este anterolistezis.

Mi-am propus ca acest articol  s─â explice pas cu pas ce este de ce durerile de spate pot fi provocate de anterolistezis,  cum se manifest─â acesta ╚Öi probabil cel mai important ce avem de f─âcut c├ónd suferim de anterolistezis, prin urmare dac─â vei aloca 5 minute vei afla r─âspunsul la toate aceste ├«ntreb─âri.

No╚Ťiuni de baz─â ale anatomiei locale ale coloanei vertebrale

Coloana este format─â din 33-34 de vertebre ce se suprapun acestea prezint─â un orificiu ce formeaz─â un canal prin suprapunerea acestora tranzitat de m─âduva spin─ârii. ├Än dreptul fiecarei vertebre avem prezente ramuri ale maduvei spin─ârii denumite nervi spinali. Ace╚Ötia sunt responsabili de conducerea informa╚Ťiilor dinspre creier ╚Öi muschi dar ╚Öi dinspre mediul extern spre creier.

Fiecare vertebr─â este ├«nconjurat─â de o multitudine de structuri, cu scopuri diferite cum sunt vasele de s├ónge ╚Öi structurile ce particip─â la mobilizarea coloanei dar ╚Öi la stabilizarea acesteia cum sunt  mu╚Öchi, tendoane, ligamente ╚Öi ╚Ťesut conjuctiv numit fascie. Cele din urm─â exercit─â o for╚Ť─â constant─â asupra coloanei noastre. Dac─â aceasta este optim─â ne bucur─âm de mobilitate f─âr─â s─â avem parte de durere. Problemele apar c├ónd aceste for╚Ťe sunt inegale ╚Öi genereaz─â o instabilitate local─â.

Anterolistezisul presupune alunecarea unei vertebre ├«n plan anterior fa╚Ť─â de cea inferioar─â, cu producerea unei subluxa╚Ťii sau luxa╚Ťii, put├ónd provoca durere, instabilitate ╚Öi fenomene neurologice. Cel mai frecvent Anterolistezisul se produce la nivelul coloanei vertebrale lombare.

In func╚Ťie de procentul de alunecare al suprafe╚Ťei vertebrale afectate fa╚Ť─â de cea subiacent─â, spondilolistezisul poate avea 4 grade de stadializare, de la 25% la 100% si peste (produc├óndu-se pr─âbu╚Öirea vertebrei spre anterior – spondiloptoza).[1]

Spondilolistezisul acut se produce brust cu apari╚Ťia rapid─â a durerii

Modul de apari╚Ťie este dat de cele mai multe ori printr-un traumatism ( accident) sau for╚Ťe brutale exprimate la nivelul coloanei lombare ( ridicatul  sau ├«mpinsul de greut─â╚Ťi).

Cel cronic evoluează în mai multe etape, în decursul unei perioade lungi de timp în care poate fi asimptomatic sau cu asociere de dureri minime, diagnosticarea sa făcându-se din pură întâmplare cu ocazia efectuării unor examinari imagistice.

Semnele clinice ├«n cazul acestei afec╚Ťiuni sunt:

 

  1. durere cronic─â, neresponsiv─â la tratament medicamentos sau cu un r─âspuns foarte slab
  2. deficit neurologic de la simple parestezii ( amor╚Ťeli, furnic─âturi) p├ón─â la deficit motor ocazional sau chiar permanent fapt ce-l sperie pe pacient ╚Öi-l trimite de cele mai multe ori la specialist.
  3. incontinen╚Ťe sfincteriene  ├«n cazul unor compresii nervoase specifice

 

├Än cazul ├«n care afli c─â suferi de anterolistezis, fapt ce se poate depista exclusiv prin investiga╚Ťii imagistice ( RX,  RMN) conduita terapeutic─â este stabilit─â ├«n func╚Ťie de stadiul de afectare. [2]

De la un tratament medicamentos pentru c├óteva zile dublat de kinetoterapie, infiltra╚Ťii locale cu scop analgezic si antiinflamator p├ón─â la interven╚Ťii chirurgicale cu scop de abla╚Ťie, laminectomie laminotomie sau chiar disceptomie total─â ( eliminarea unui disc ╚Öi ├«nlocuirea acestuia cu unul artificial sau implant tip cage).

De cele mai multe ori anterolistezisul afecteaz─â vertebrele L4-L5 urmat─â de L3-L4

Modul prin care este afectat pacientul, este prin afectarea canalului medular, rădăcinile nervoase fiind afectate ulterior, din acest motiv semnele clinice nu sunt violente și nu alarmează pacientul.

Foarte pu╚Ťini ajung s─â aib─â indica╚Ťie chirurgical─â dac─â ├«ncep un program de exerci╚Ťii cu scop de stabilizare muscular─â local─â. Modul prin care kinetoterapia te ajut─â ├«n anterolistezis este unul cauzal ce stabilizeaz─â din punct de vedere muscular vertebrele ╚Öi astfel blocheaz─â alunecarea lor ├«n plan front.

Prin exerci╚Ťii simple dar realizate ├«n mod constant vei putea s─â reduci durerea provocat─â de anterolistezis, s─â-╚Ťi cre╚Öti mobilitatea ╚Öi s─â-╚Ťi reiei via╚Ťa normal─â.

Am avut san╚Öa s─â am mul╚Ťi pacien╚Ťi ce prezentau aceast─â afec╚Ťiune ajung├ónd dup─â c├«teva luni s─â poat─â juca fotbal sau chiar s─â poat─â merge la ski. Dac─â oferi sistemului t─âu central resursele necesare prin care poate s─â-╚Öi combat─â singur aceast─â afec╚Ťiune, ╚Ťinte╚Öti cauza ╚Öi po╚Ťi s─â te bucuri din nou de via╚Ť─â.

Astfel de exerci╚Ťii pot fi realizate chiar din confortul casei tale. Programul RestartiX Lombar ajut─â ├«n mod constant oameni de peste tot din lume ├«n combaterea durerilor de spate provocate chiar si de anterolistezis. Sper ca ╚Öi tu s─â decizi s─â ai grij─â de s─ânatatea coloanei tale, ├«n fiecare zi practic├ónd un set de exerci╚Ťii ce te ╚Ťin departe de medicamente ╚Öi interven╚Ťii chirurgicale.

 

[1] https://www.medicalnewstoday.com/articles/319404#diagnosis

[2] https://www.spine-health.com/video/degenerative-spondylolisthesis-video

 

Publicat pe 13 comentarii

Eficien╚Ťa exerci╚Ťiului fizic terapeutic aplicat online ├«n Combaterea Durerilor Cronice de Coloan─â Lombar─â

Cu bucurie v─â anunt─âm c─â RestartiX este prezent ╚Öi ├«n lumea ╚Ötiin╚Ťific─â printr-un studiu publicat ├«n prestigioasa revista Journal of Sport and Kinetic Movement ├«n numarul 36. Vol II /2020.

 

├Än cadrul acestui studiu am dorit s─â eviden╚Ťiem faptul c─â exerici╚Ťiul fizic terapeutic aplicat online poate avea un impact pozitiv important ├«n combaterea durerilor cronice lombare.

 

Mai jos v─â l─âs─âm ├«ntreg studiul publicat ╚Öi tradus ├«n limba rom├ón─â, forma sa original─â fiind ├«n limba englez─â. Nu este o lectur─â u╚Öoar─â, ├«ns─â v─â promitem c─â aloc├ónd 10 minute ve╚Ťi putea ├«n╚Ťelege ╚Öi mai bine complexitatea ╚Öi profesionalismul de care s-a dat dovad─â c├ónd aceste programe au fost realizate.

 

Odată cu declanșarea pandemiei, lumea s-a schimbat.

 

Fiecare a fost for╚Ťat s─â stea ├«n cas─â pentru o perioad─â de c├óteva s─âpt─âm├óni, iar dup─â aceast─â perioad─â, nimic nu a mai fost la fel. Cercet─âtorii men┼úioneaz─â fapul c─â fizioterapia aplicat─â online trebuie s─â devin─â parte integrant─â din mixul de tratament post COVID-19. Prin intermediul acestui studiu dorim s─â eviden╚Ťiem eficien╚Ťa exerci╚Ťiului fizic terapeutic aplicat online ├«n cazul pacien╚Ťilor cu dureri lombare cronice. Aceast─â stare clinic─â este caracterizat─â prin dureri ├«n zona lombar─â cuprinse ├«ntre 2 ┼či 7 (VAS – scar─â a durerii), pe o perioad─â mai mare de 3 luni ┼či influen┼úeaz─â ├«n mod negativ productivitatea muncii, afect├ónd din ce ├«n ce mai multe persoane.

 

Conform OMS, 60% chiar 70% dintre persoanele adulte din ╚Ť─ârile industrializate sufer─â de dureri lombare cronice.

 

V├órsta cea mai afectat─â este de 50-55 de ani. Studiul nostru a fost realizat pe un e╚Öantion de 50 de participan┼úi cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 40 ╚Öi 50 de ani ce acuzau dureri cronice lombare – VAS (scar─â a durerii) ini╚Ťial evaluat ├«ntre 5 ╚Öi 6. Un alt criteriu de selec╚Ťie a fost prezen╚Ťa durerii de minimum 6 luni de zile. Pe l├óng─â evaluarea durerii cu ajutorul VAS (scar─â a durerii), participan┼úii au efectat un set de teste func╚Ťionale. Programul implementat a fost format din 20 de sesiuni transmise live, durata fiec─ârei sesiuni a fost de 40 de minute, ritmul sesiunilor fiind de 3 ori/ s─âpt─âm├ón─â. ├Än urma evalu─ârii finale apel├ónd la VAS (scar─â a durerii), dar ┼či ca urmare a refacerii bateriei de teste func╚Ťionale, rezultatele au ar─âtat o reducere semnificativ─â a durerii resim┼úite de participan┼úi (paired t test was used) ╚Öi o ameliorare semnificativ─â a func╚Ťionalit─â╚Ťii organismului.

Cuvinte cheie: dureri lombare cronice, fizioterapie online, exerci╚Ťii fizice online, recuperare online, calitatea vie╚Ťii.

 

Introducere

Coloana vertebral─â este o structur─â extrem de complex, reu╚Öind s─â ├«mbine perfect oase, articula╚Ťii, nervi, ligamente ╚Öi mu╚Öchi (Buzescu, 2014). Toate ├«mpreun─â asigur─â suport, for╚Ť─â ╚Öi ├«n acela╚Öi timp flexibilitate corpului uman. Regiunea lombar─â a coloanei sus╚Ťine greutatea ├«ntregului tren superior ╚Öi confer─â mobilitatea complet─â permi╚Ť├ónd realizarea tuturor mi╚Öcarilor simple, dar ┼či a celor complexe. De asemenea, musculatura din zona lombar─â este implicat─â ├«n flexia ╚Öi rotarea ╚Öoldurilor ├«n timpul mersului, iar nervii ce ├«╚Öi au r─âd─âcinile la acest nivel asigur─â transmiterea informa╚Ťiilor c─âtre ╚Öi dinspre pelvis ╚Öi membrele inferioare. A╚Öadar, orice afectare a structurilor din aceast─â zon─â are f─âr─â doar ╚Öi poate implica╚Ťii majore asupra vie╚Ťii cotidiene, ├«ngreun├ónd sau chiar ├«mpiedic├ónd realizarea unor sarcini cotidiene simple.

Mai devreme sau mai t├órziu, de-a lungul vie╚Ťii, majoritatea oamenilor experimenteaz─â dureri lombare. Durerile de spate ╚Öi implicit simptomatologia legat─â de acestea sunt ├«n prezent clasate pe locul doi ├«n r├óndul celor mai frecvente afec╚Ťiuni la nivel mondial (Mocoo et al., 2007).

Incapacitatea temporară de muncă determinată de durerile lombare este surclasată numai de răceala obișnuită, iar în cazul persoanelor cu vârste de peste 45 de ani, este chiar pe primul loc (Fatoye et al., 2019).

Durerea lombar─â este clasificat─â ├«n durere lombar─â acut─â sau cronic─â, ├«n func╚Ťie de timpul scurs din momentul apari╚Ťiei durerii ╚Öi p├ón─â la momentul evalu─ârii. Astfel, ├«n cazul durerilor care persist─â de la c├óteva zile ╚Öi p├ón─â la c├óteva s─âpt─âm├óni, vorbim despre durere lombar─â acut─â. Dac─â simptomatologia nu dispare p├ón─â la 3 luni, discut─âm deja despre durere lombar─â cronic─â (Su et al., 2019).

Inciden╚Ťa crescut─â a durerilor lombare cronice reprezint─â o ├«ngrijorare major─â, iar necesitatea identific─ârii unor modalit─â╚Ťi eficiente de tratare a acestora este imediat─â, ├«ns─â pentru a realiza un tratament eficient este obligatorie ├«n╚Ťelegerea pe deplin a mecanismelor care declan╚Öeaz─â afec╚Ťiunea.

 

Principalii factori de risc pentru apari╚Ťia durerilor lombare sunt reprezentate de:

  • v├órst─â – odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, elasticitatea muscular─â se pierde, iar densitatea osoas─â ├«ncepe s─â scad─â; majoritatea persoanelor cu v├órsta cuprinse ├«ntre 30 ╚Öi 50 de ani experimenteaz─â dureri lombare;
  • un nivel al fitness-ului sc─âzut;
  • sarcina – presiunea crescut─â exercitat─â la nivelul pelvisului, precum ╚Öi cre╚Öterea ├«n greutate declan╚Öeaz─â adesea dureri la nivelul spatelui;
  • cre╚Öterea brusc─â ├«n greutate;
  • factori genetici (de exemplu, spondiloza anchilozant─â);
  • factori lega╚Ťi de s─ân─âtatea mental─â – depresia si anxietatea pot declan╚Öa reac╚Ťii la nivel somatic, printre care ╚Öi dureri lombare. Este cunoscut ┼či faptul c─â persoanele mai anxioase ├«┼či asum─â un risc ca stimulare mai mare, cu alte cuvinte ac┼úioneaz─â, ├«n via┼úa cotidian─â, dup─â principiul ÔÇťtotul sau nimicÔÇŁ (Makarowski et al., 2016), angaj├óndu-se ├«n activit─â┼úi ├«n care riscul de accidentare este sporit. Amintim ├«n acest context rolul deosebit de important pe care sportul ├«n de┼úin─â: elibereaz─â tensiuni (depresie, anxietatea), g├óndirea devine mai clar─â, alert─â, beneficiile practic─ârii exerci┼úiului fizic constat├óndu-se la nivelul sistemului nervos, cardiovascular, pulmonar, la nivelul mu┼čchiului scheletic, ├«n ceea prive┼čte imunitatea organismului etc (Predoiu, 2016). For example, long-term combined exercises prevent the risks of arteriosclerosis (Jung et al., 2019).

Cu privire la factorii declan┼čatori pentru durerile lombare – cel mai adesea, lombalgiile sunt rezultatul unei deterior─âri cauzate de factori mecanici (Cavanaugh et al., 2006). Mai exact, postura ╚Öi biomecanica deficitar─â a coloanei vertebrale, ├«ntre╚Ťinute de un stil de via╚Ť─â sedentar. ├Än cazul persoanelor cu o musculatur─â hipoton─â, slab dezvoltat─â, ac╚Ťiuni aparent banale de tip aplecare, str─ânut, tu╚Öit pot determina hernierea unui disc intervertebral, anterior suprasolicitat.

Durerile lombare de cauze mecanice sunt definite ca dureri provenite din cauza suprasolicit─ârii structurilor anatomice normale, spre exemplu, contracturi musculare, sau ca efect al unui traumatism sau diformitate a unei structuri anatomice, cum ar fi hernierea nucleului pulpos. Durerile de cauz─â mecanic─â ale coloanei lombare (contracturi musculare, hernii, afec╚Ťiuni discale, osteoartrit─â, stenoza de canal vertebral etc.) totalizeaz─â un procent de 98% din totalul cazurilor (Cleveland Clinic).

Pentru majoritatea pacien╚Ťilor diagnostica╚Ťi cu dureri lombare, tratamentul de elec╚Ťie este reprezentat de fizioterapie (Mooney, 2005). ├Än mod obi╚Önuit, firul evenimentelor ar fi urm─âtorul: selectarea unui cabinet de recuperare medical─â, programarea fiec─ârei ╚Öedin╚Ťe de fizioterapie ├«n func╚Ťie de disponibilitatea terapeutului ╚Öi a pacientului, recalcularea timpului liber astfel ├«nc├ót s─â includem deplasarea p├ón─â la ╚Öi dinspre cabinet, plus minimum o or─â de tratament.

 

Ce solu╚Ťie g─âsim ├«ns─â av├ónd ├«n vedere situa╚Ťia actual─â ÔÇô pandemia COVID-19?

├Än momentul de fa╚Ť─â omenirea se confrunt─â cu o realitate nemai├«nt├ólnit─â. Suntem pu╚Öi ├«n situa╚Ťia de a ne distan╚Ťa o perioad─â nedeterminat─â de timp pentru binele personal ╚Öi colectiv, iar solu╚Ťiile nu au ├«nt├órziat s─â apar─â. Majoritatea sectorului de servicii a f─âcut ├«n aceste ultime luni trecerea c─âtre online, iar mare parte a┬á popula╚Ťiei a dat dovad─â de un ├«nalt nivel de adaptabilitate din acest punct de vedere av├ónd parte ╚Öi de o reducere a costurilor consideralil─â (Garnet, 2019). Acest fapt, al─âturi de decizia multor clinici de recuperare de a-╚Öi ├«nchide pentru o perioad─â por╚Ťile ├«n etapa de lockdown, precum ╚Öi nenum─âratele cereri din partea pacien╚Ťilor de a identifica o solu╚Ťie viabil─â, ne-au determinat s─â efectu─âm studiul de fa╚Ť─â.

Scopul nostru principal ├«l reprezint─â ├«mbun─ât─â╚Ťirea calit─â╚Ťii vie╚Ťii pacien╚Ťilor afecta╚Ťi de dureri lombare cronice prin intermediul fizioterapiei online. Health is an essential life domain, together with Goals, Self-Esteem, Values, Money (the Quality of Life Inventory was used) among youth, athletes and not only (P─âunescu et al., 2018). Un nou studiu publicat de Sara Mageit ├«n 14 iulie 2020, realizat pe 27.000 de pacien╚Ťi ce au beneficiat de tratament kinetic online, a concluzionat ca fizioterapia aplicat─â online trebuie s─â devin─â parte integrant─â din mixul de tratament post COVID-19.

Pentru ca un program de recuperare s─â fie un succes, este esen╚Ťial─â o bun─â planificare a acestuia (Mayer et al., 2010). ├Än acest sens, am selectat cele mai eficiente exerci╚Ťii ├«n reducerea durerilor lombare ╚Öi le-am organizat conform principiilor de baz─â ale fizioterapie (Cordun, 1999) ├«n 20 de sesiuni de fizioterapie online. Am oferit participan╚Ťilor posibilitatea de a accesa sesiunile 24h din 24, 7 zile din 7, elimin├ónd astfel stresul generat de obligativitatea efectu─ârii unei ac╚Ťiuni la un moment strict stabilit anterior.

 

Materiale și Metodă

 

Participan╚Ťi

 

┬áUn num─âr total de 50 de participan┼úi (42 femei ╚Öi 8 b─ârba╚Ťi) au luat parte la studiu, cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 40 ╚Öi 50 de ani, ce acuzau dureri cronice lombare. Preciz─âm faptul c─â rezultatele ini┼úiale pentru VAS (scal─â a durerii) au fost cuprinse ├«ntre 5 ╚Öi 6. Un alt criteriu de selec╚Ťie a participan┼úilor a fost prezen╚Ťa durerii de minimum 6 luni de zile. Evaluarea fiec─ârui participant a fost realizat─â cu ajutorul testelor de baz─â – bilan╚Ťul articular al coloanei vertebrale ╚Öi teste ce eviden╚Ťieaz─â aspecte neurologice. De asemenea, fiecare subiect a eviden╚Ťiat prezen╚Ťa durerii lombare ├«n via╚Ťa codian─â pe o scal─â de la 0 la 10.

M─âsur─âtori

 Tabelul numărul 1 prezintă testele utilizate în cadrul cercetării noastre.

 

Tabel 1. Teste func┼úionale ┼či VAS General

            Nume Test

Obiectiv

1.       Indice deget sol Testarea mobilităţii nondolorice în plan frontal
2.       Extensii de trunchi din ortostatism Testarea mobilităţii nondolorice în plan posterior
3.┬á┬á┬á┬á┬á┬á ├Änclinare lateral─â dreapt─â Testarea mobilit─â┼úii nondolorice pentru mi┼čcarea de ├«nclinare dreapt─â
4.┬á┬á┬á┬á┬á┬á ├Änclinare lateral─â st├óng─â Testarea mobilitatii nondolorice pentru mi┼čcarea de ├«nclinare st├óng─â
5.┬á┬á┬á┬á┬á┬á Rota╚Ťie de trunchi din ortostatism ├«n ambele sensuri Testarea mobilit─â┼úii nondolorice pentru mi┼čcarea de r─âsucire
6.       Flexii dorsale/ plantare din decubit dorsal Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic + Testarea posibilului deficit motor
7.       Lasegue Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
8.       Bragard Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
9.       Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat Testarea mobilităţii catenei posteriore + Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
10.    Slump Testarea nivelul de inflamaţie localizată la nivelul sacului dural
11.┬á┬á┬á VAS General Percep╚Ťia durerii ├«n via╚Ťa cotidian─â

 

Procedur─â

┬áStudiul s-a desf─â┼čurat ├«ntre 3 August – 3 Octombrie 2020. Locul de desf─â╚Öurare a fost domiciliul fiec─ârui subiect, stimulul/ sistemul de interven┼úie fiind aplicat online. Literatura de specialitate precizeaz─â importan┼úa existen┼úei unui climat favorabil (spa┼úiul casei oferind un asemenea beneficiu), satisfac┼úia resim┼úit─â de o persoan─â ├«ntr-o activitate influen┼ú├ónd inten┼úia sa de a continua sau schimba spa┼úiul ├«n care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea (Nikkhah-Farkhani & Piotrowski, 2020).

 

Celor 50 de participan┼úi li s-a aplicat sistemul de exerci╚Ťii fizice terapeutice prin intermediul┬á platformei RestartiX.

Subiec┼úii au putut urm─âri sesiunile de pe telefon, laptop sau tablet─â, av├ónd acces la materiale 24h din 24h. Men╚Ťion─âm c─â niciun subiect nu ┼či-a modificat semnificativ stilul de via╚Ť─â sau planul alimentar pe parcursul derul─ârii studiului; participan┼úii au evitat totodat─â consumul de substan┼úe (alcool, substan┼úe psihoactive), fiind cunoscute modelele disfunc┼úionale de comportament caracteristice ├«n asemenea situa┼úii (Piotrowski et al., 2020). Niciun subiect nu a administrat medicamente din clasa AINS sau alte tipuri ce ar putea influen╚Ťa rezultatele studiul. De asemenea, participan┼úii nu au lucrat cu un psiholog tehnici de reducere a durerii – ne referim la hipnoz─â, tehnici de relaxare, medita┼úie sau alt─â stare alterat─â a con┼čtiin┼úei, situa┼úii ├«n care mu┼čchii au tendin┼úa de a se elibera de tensiune.

Cele 20 de sesiuni au respectat principiile progresivit─â╚Ťii ╚Öi complexit─â╚Ťii, fiind formate din 100 de exerci┼úii mixate conform principiilor enun╚Ťate, obiectivele lor fiind (Cordun, 1999):

 

Tabel 2. Sesiuni online ┼či obiective

Sesiuni Online Obiective
Sesiunile 1-5 ┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á reducerea inflama╚Ťiei nervului sciatic, asuplizarea catenei posterioar─â a trenului inferior;
Sesiunile 5-10 ┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á idem1-5;

┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á cre╚Öterea for╚Ťei musculare a trenului inferior ╚Öi a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale;

Sesiunile 10-15 ┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á cre╚Öterea for╚Ťei musculare – a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale;

┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á redob├óndirea func╚Ťiilor de baz─â ale coloanei vertebrale raportate la sarcinile cotidiene;

Sesiunile 15-20 ┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á consolidarea rezultatelor ob╚Ťinute;

┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á cre╚Öterea capacit─â┼úii func╚Ťionale a fiec─ârui subiect ├«n raport cu sarcinile cotidiene.

Oferim, în tabelul numărul 3, un exemplu de sesiune online.

 

Tabel 3. Exemplu de sesiune online

Sesiuni Online – nr 1 Nr.┬á Repet─âri Nr. Serii
Flexii dorsale din pozi╚Ťie atalgic─â 10 2
Triplă flexie cu pernă între picioare 10 2
Extensie de genunchi din decubit lateral cu perna între picioare 10 2
Scoica 10 2
Mobiliz─âri diafragmatice 3 2
Posteriorizarea bazinului 10 2
Mobilizări lombare în ax din decubit dorsal 10 2
Diagonale MS din decubit dorsal 10 2
Flexii de bra╚Ťe din decubit dorsal 10 2
Mobilizarea bazinului din decubit dorsal 10 2

Men╚Ťion─âm faptul c─â fiecare exerci╚Ťiu a fost realizat dup─â ce subiec╚Ťii au primit explica╚Ťii precise cu privire la efectuarea corect─â, dar ╚Öi referitoare la posibilele gre╚Öeli ce pot ap─ârea ├«n timpul repet─ârilor. Viteza de execu╚Ťie a fost una constant─â, fiind generat─â de modelul de execu┼úie efectuat de fizioterapeut. Amplitudinea de mi╚Öcare a fost individualizat─â ├«n func╚Ťie de apari╚Ťia pragului dureros ├«n cazul fiec─ârui subiect.

 

Quasi-experimental design

┬á├Än cazul cercet─ârii noastre, rezultatele ├«nregistrate de pacien┼úi la proba VAS (scal─â a durerii) ┼či ├«n cazul celor zece teste func┼úionale joac─â rol de variabile dependente, iar programul de interven┼úie prin exerci┼úii fizice terapeutice aplicate on-line reprezint─â variabila independent─â. Dac─â diferen┼úa dintre valorile variabilelor dependente – ├«nainte ┼či dup─â interven┼úia prin mijloace kinetice – este semnificativ─â din punct de vedere statistic, ├«n mod probabil aceast─â diferen┼ú─â nu se datoreaz─â ├«nt├ómpl─ârii, un rol foarte important de┼úin├ónd variabila independent─â (sistemul de ac┼úionare prin exerci┼úii fizice terapeutice).

 

Rezultate

Pe toat─â perioada testului am verificat dac─â exist─â diferen┼úe semnificative sub raport statistic ├«ntre rezultatele raportate de c─âtre participan┼úi ├«n cazul durerii cronice de coloan─â lombar─â, dar ┼či ├«ntre rezultatele ├«nregistrate ├«n cazul celor zece teste func╚Ťionale, ├«nainte ┼či dup─â implementarea programului de interven┼úie prin exerci┼úii fizice terapeutice aplicate on-line. Preciz─âm c─â variabilele dependente urmeaz─â o distribu┼úie normal─â at├ót ├«n condi┼úia de pretest, c├ót ┼či ├«n condi┼úia de posttest – coeficientul skewness ├«n valoare absolut─â este mai mic dec├ót 1 (Morgan et al., 2004).

Tabel 1. Rezultate participan┼úi – statistici

Tests Mean N Std. Deviation Std. Error
1 Slump initial 3.56 50 .501 .071
Slump final 1.90 50 .614 .087
2 R initial 2.62 50 .602 .085
R final .94 50 .712 .101
3 Lasegue initial 2.38 50 .602 .085
Lasegue final .54 50 .503 .071
4 I initial 2.76 50 .797 .113
I final 1.24 50 .716 .101
5 IL initial 2.18 50 .720 .102
IL final .68 50 .794 .112
6 IR initial 2.28 50 .948 .134
IR final .74 50 .876 .124
7 F initial 1.76 50 .555 .079
F final .36 50 .485 .069
8 ETR initial 3.68 50 .978 .138
ETR final 1.36 50 .776 .110
9 EGEN initial 3.22 50 .507 .072
EGEN final 1.84 50 .548 .078
10 Bragard initial 2.98 50 .553 .078
Bragard final 1.28 50 .640 .091
11 VAS initial 5.34 50 .557 .079
VAS final 2.28 50 .948 .134

Note: R: Rota╚Ťie de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare lateral─â st├ónga; IR: Inclinare lateral─â dreapta;

F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.

 

Tabel 2. Rezultate participa┼úi ├«nainte ┼či dup─â interven┼úia prin programe kinetice

 

Variables

95% Confidence Interval  

t

 

df

 

p

 

 d

Lower Upper
Slump┬á before – after intervention 1.473 1.847 17.837 49 .000 2.97
R┬á before – after intervention 1.470 1.890 16.039 49 .000 2.55
Lasegue┬á before – after intervention 1.684 1.996 23.738 49 .000 3.33
I┬á before – after intervention 1.275 1.765 12.457 49 .000 2.02
IL ┬ábefore – after intervention 1.242 1.758 11.667 49 .000 1.98
IR┬á before – after intervention 1.269 1.811 11.437 49 .000 1.70
F ┬ábefore – after intervention 1.210 1.590 14.774 49 .000 2.71
ETR ┬ábefore – after intervention 2.117 2.523 23.022 49 .000 2.64
EGEN┬á before – after intervention 1.229 1.531 18.401 49 .000 2.65
Bragard┬á before – after intervention 1.476 1.924 15.236 49 .000 2.84
VAS┬á before – after intervention 2.801 3.319 23.707 49 .000 3.97

Note: R: Rota╚Ťie de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare lateral─â st├ónga; IR: Inclinare lateral─â dreapta;

F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.

 

Analiza rezultatelor ob┼úinute ├«n cazul durerii cronice de coloan─â lombar─â, precum ┼či ├«n cazul celor zece teste func╚Ťionale, reliefate ├«n Table 1 and 2, pune ├«n eviden┼ú─â:

– media ├«n cazul durerii cronice de coloan─â lombar─â resim┼úit─â de c─âtre participan┼úi la ├«ncheierea programul de interven┼úie prin exerci┼úii fizice terapeutice aplicate on-line (mVAS = 2.28) este semnificativ mai mic─â (p < 0.01) dec├ót media durerii cronice de coloan─â lombar─â resim┼úit─â ├«n perioada de ├«nceput a studiului (mVAS┬á = 5.34);

– indicele de m─ârime a efectului (d = 3.97) indic─â o diferen┼ú─â foarte puternic─â (Predoiu, 2020) ├«ntre rezultatele ob┼úinute de participan┼úi ├«nainte ┼či dup─â programul de interven┼úie prin mijloace kinetice, ├«n cazul durerii cronice de coloan─â lombar─â. Cu alte cuvinte, programul de interven┼úie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloan─â lombar─â.

– intervalul de ├«ncredere (95%) pentru diferen┼úa dintre medii este cuprins ├«ntre valoarea inferioar─â 2.80 ┼či valoarea superioar─â 3.31.

– media ├«n cazul testelor Slump, Lasegue ┼či Bragard, ├«n cazul testelor func┼úionale ce presupun rota╚Ťii de trunchi din ortostatism, flexii dorsale plantare din decubit dorsal, extensii de trunchi din ortostatism, extensii de genunchi cu flexii dorsale din a╚Öezat pe pat, precum ┼či ├«n cazul testelor – Indice deget sol, ├Änclinare lateral─â st├óng─â ┼či dreapt─â, la finalul programul de interven┼úie prin exerci┼úii fizice terapeutice aplicate on-line este semnificativ mai mic─â (p < 0.01) dec├ót media ob┼úinut─â de participan┼úi, ├«n cazul acestor teste func┼úionale, la ├«nceputul studiului;

– indicele de m─ârime a efectului (CohenÔÇÖ d) eviden┼úiaz─â o diferen┼ú─â foarte puternic─â ├«ntre rezultatele ob┼úinute de participan┼úi (Table 2), ├«nainte ┼či dup─â programul de interven┼úie prin mijloace kinetice, ├«n cazul celor zece teste func╚Ťionale. Altfel spus, programul de interven┼úie a avut un efect foarte puternic ├«n planul ├«mbun─ât─â┼úirii capacit─â┼úii func┼úionale a organismului pacien┼úilor.

 

Concluzii

Lucrarea noastr─â a investigat eficien╚Ťa exerci╚Ťiului fizic terapeutic aplicat online ├«n combaterea durerilor cronice de coloan─â lombar─â.

Analiza rezultatelor obţinute a evidenţiat faptul că programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloană lombară.

De asemenea, indicele de m─ârime a efectului (CohenÔÇÖ d) a eviden┼úiat o diferen┼ú─â foarte puternic─â ├«ntre rezultatele ob┼úinute de participan┼úi, ├«nainte ┼či dup─â programul de interven┼úie prin mijloace kinetice, ├«n cazul celor zece teste func╚Ťionale utilizate. Cu alte cuvinte, exerci╚Ťiile fizice terapeutice aplicate online au avut un efect foarte puternic ├«n planul ├«mbun─ât─â┼úirii capacit─â┼úii func┼úionale a organismului pacien┼úilor.

Men┼úion─âm faptul c─â subiec╚Ťii, fiind degreva╚Ťi de timpul petrecut ├«n trafic, pot realiza programul ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â total─â fa╚Ť─â de riscul infect─ârii cu SARS-COV-2. Totodat─â, se ├«nregistreaz─â ┼či o reducere a costurilor, dac─â ne g├óndim c─â pentru 20 de sesiuni, ├«ntr-un cabinet de fizioterapie, un pacient ar cheltui, ├«n medie, 2.000 de lei (participan┼úii la studiu au achitat un pre┼ú de 250 lei pentru toate cele 20 de sesiuni). Practic, aceast─â metod─â online s-a ar─âtat a fi ├«n multe cazuri mai eficient─â dec├ót cea offline.

Utiliz├ónd exerci╚Ťiul fizic terapeutic aplicat online ├«n cazul durerilor cronice de coloan─â lombar─â a fost redus─â semnificativ sub raport statistic durerea resim╚Ťit─â de participan┼úi.

Aceast─â form─â de livrare a exerci╚Ťiului fizic terapeutic consider─âm c─â a generat solu╚Ťia perfect─â pentru continuitatea programelor oferite pacien╚Ťilor ce apeleaz─â ini╚Ťial la serviciile noastre offline de fizioterapie pentru reducerea durerilor acute ╚Öi subacute, dar ╚Öi celor ce acuz─â dureri cronice lombare, iar din motive de timp ╚Öi bani nu pot frecventa s─âpt─âm├ónal un cabinet de fizioterapie.

 

Contribu╚Ťia Autorilor

To╚Ťi autorii au contribuit egal la acest studiu.

Alexandru ILIE 1*, Radu PREDOIU 2*, Germina COSMA 3*

1  RestartiX Center, 1 Anastasie Panu Street, Bucharest, Romania

2  National University of Physical Education and Sports, Faculty of Physical Education and Sport, 140 Constantin Noica Street, Bucharest, Romania

3 University of Craiova, Faculty of Physical Education and Sport, 146 Brestei Street, Craiova, Romania

*corresponding author: radu_predoiu@yahoo.com


References

Buzescu, A. (2014). Anatomie și biomecanică [Anatomy and Biomechanics]. Bren.

Cavanaugh, J., Ying, L., Chaoyang, C., & Srinivasu, K. (2006). Pain Gneration în Lumbar and Cervical Facet Joints. The Journal of Bone and Joint Surgery, 88, 63-67. doi: 10.2106/JBJS.E.01411

Cleveland Clinic. Chronic Back Pain. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16869-chronic-back-pain

Cordun, M. (1999). Kinetologie Medical─â [Medical Kinetology]. Axxa.

Fatoye, F., Gebrye, T., & Odeyemi, I. (2019). Real-world incidence and prevalence of low back pain using routinely collected data. Rheumatology International, 39, 619-626.

     https://doi.org/10.1007/s00296-019-04273-0

Garnet, H (2019). Virtual Physical Therapy Could Help Fill Gaps in Treating All Too Real Pain.  https://www.scientificamerican.com/article/virtual-physical-therapy-could-help-fill-gaps-in-treating-all-too-real-pain/ 

Jung, H.-H., Jeong, M.-K., Min, D., Kim, Y., Kim, E.-H., Hong, G., Park, J.-H., Baek, S.-H., Park, I.-K., Shen, C., Kim, G.-M., Kim, D.-H., & Park, S.-K. (2019). Effects of combined exercise on appendicular muscle mass, self-reliance fitness and arteriosclerosis adhesion molecules in elderly women. Archives of Budo, 15, 103-112. WOS:000478785900001

Makarowski, R., Makarowski, P., & Kami┼äski, Z. (2016a). Adrenaline instead of amphetamine – replacing psychoactive substances with parachute jumps. The Journal of General Psychology, 143(4), 281-297. http://dx.doi.org/10.1080/00221309.2016.1214101

Mageit, S. (2020). Virtual physiotherapy study shows it is just as effective as in-person treatment. https://www.mobihealthnews.com/news/europe/virtual-physiotherapy-study-shows-it-just-effective-person-treatment

Mayer, J., Haldeman, S., Tricco, A, & Dagenais, S. (2010). Management of chronic low back pain în active individuals. Current Sports Medicine Reports, 9(1), 60-66. doi: 10.1249/JSR.0b013e3181caa9b6

Mocco J., Komotar R., & Winfree C. (2007). Low Back Pain, Epidemiology. In R. Schmidt, & W. Willis (Eds), Encyclopedia of Pain (p. 111). Springer.

Morgan, G. A., Leech, N. L., Gloeckner, G. W., & Barrett, K. C. (2004). SPSS for Introductory Statistics: Use and Interpretation. Lawrance Erlbaum Associates.

Mooney, V. (2005). Nonoperative Management of Low Back Pain and Lumbar Disc Degeneration. The Journal of Bone and Joint Surgery, 87(5), 1165-1166. https://journals.lww.com/jbjsjournal/Citation/2005/05000/Nonoperative_Management_of_Low_Back_Pain_and.37.aspx

Nikkhah-Farkhani, Z., & Piotrowski, A. (2020). NursesÔÇÖ turnover intention a comparative study between Iran and Poland. Medycyna Pracy, 71(4), 413- 420.┬áhttps://doi.org/10.13075/mp.5893.00950

Păunescu, M., Grigore, V., Mitrache, G., Predoiu, A., & Predoiu, R. (2018). Quantitative and Qualitative in Measuring Quality of Life in Sports. Revista Românească pentru Educaţie Multidimensională (RREM), 10(1), 95-108. https://doi.org/10.18662/rrem/21

Piotrowski, A., Szulc, M., Boe, O., Marineanu, V., Rawat, S., & Deshpande, A. (2020). Threat of using alcohol and psychoactive substances in uniformed formations. Miscellanea Anthropologica et Sociologica, 21(1), 107-125. https://czasopisma.bg.ug.edu.pl/index.php/maes/article/view/4514

Predoiu, A. (2020). Metodologia cercet─ârii ┼čtiin┼úifice. Aspecte practice ┼či elemente de statistic─â neparametric─â [Scientific Research Methodology. Practical aspects and elements of nonparametric statistics]. Discobolul.

Predoiu, R. (2016). Psihologia sportului. Maximizarea performan╚Ťei sportive [Sport psychology. Maximisation of sport performance]. Polirom.┬á

Schmidt, R., & Willis, W. (2007). Encyclopedia of Pain. Factors Associated with Low Back Pain. Springer.

Su, J., Du, Y., & Bevers, K. (2019). Transitioning from acute to chronic pain: a simulation study of trajectories of low back pain. Journal of Translational Medicine, 17, 306. https://doi.org/10.1186/s12967-019-2030-0

 

 

Publicat pe 5 comentarii

Ai fost infectat cu SarsCov2 ╚Öi ╚Ťi-a fost afectat─â capacitatea respiratorie?

├Änva╚Ť─â s─â respiri (din nou) cum respirai ├«nainte de… Covid-19

RestartiX Respirator este un Program┬áGRATUIT┬áDe┬áFizioterapie Asistat─â Online┬ápentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea capacit─â╚Ťii respiratorii pentru pacien╚Ťii afecta╚Ťi de┬áCOVID-19 sau BPOC (Bronhopneumopatia obstructiv─â cronic─â), creat de Fizioterapeut Alexandru Ilie, Co-Fondator al Platformei de Educa╚Ťie ╚Öi Preven╚Ťie ├«n s─ân─âtate RestartiX.

Dup─â cum ╚Ötim cu to╚Ťii situa╚Ťia actual─â ne-a schimbat tututor modul de a tr─âi ╚Öi de a ne raporta la ceea ce este important pentru fiecare dintre noi. Centrul de fizioterapie asistat─â online RestartiX a ap─ârut tocmai datorit─â imposibilit─â╚Ťii de a mai putea merge la cabinetele de fizioterapie clasice, vr├ónd astfel s─â fim mai aproape de oameni s─â ├«i ajut─âm s─â ├«╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â s─ân─âtatea coloanei vertebrale chiar din confortul casei lor prin programe de fizioterapie asistate online.

Vrem s─â fim mai aproape de to╚Ťi cei care au trecut prin aceast─â perioad─â fiind infecta╚Ťi cu Sars Cov2, ╚Öi nu sunt pu╚Ťini, aproape┬á 800.000 de oameni infecta╚Ťi oficial ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii care nu sunt ├«nc─â testa╚Ťi, vrem ca acolo unde disfunc╚Ťia respiratorie reprezint─â un efect secundar post Covid, oamenii s─â re├«nve╚Ťe s─â respire a╚Öa cum respirau ├«nainte de infectare.

Astfel am decis s─â cre─âm programul RestartiX Respirator Online, un program de 30 zile GRATUIT de ├«mbun─ât─â╚Ťire a sistemului respirator care s─â fie disponibil pentru to╚Ťi cei care au fost afecta╚Ťi de acest virus!

ÔÇ×Kinetoterapia respiratorie este o metod─â terapeutic─â┬ábazat─â pe dovezi demonstrate ╚Ötiin╚Ťific, ╚Öi sus╚Ťinute de speciali╚Öti ├«n recuperare medical─â, pneumologie ╚Öi cardiologie. Programul RestartiX Respirator se adreseaz─â pacien┼úilor afecta╚Ťi de COVID-19, de alte afec╚Ťiuni bronhopulomare cu dispnee (greutate ├«n respira┼úie) sau simpla senza╚Ťie de oboseal─â ap─ârut─â dup─â un efort minim.ÔÇŁ┬á– ALEXANDRU ILIE, Expert ├«n Fizioterapie, Co-Fondator RestartiX

Acest program a fost dezvoltat pe baza tuturor dovezilor ╚Ötiin╚Ťifice ce au dovedit c─â o serie de exerci╚Ťii specifice pot ├«mbun─ât─â╚Ťii musculatura implicat─â ├«n procesul respirator ╚Öi astfel capacitatea respiratorie s─â fie ├«mbun─ât─â╚Ťit─â.

Respira╚Ťia este un proces ce implic─â peste 12 mu╚Öchi ├«n mod direct care, odat─â cu instalarea unei afec╚Ťiuni pulmonare ├«╚Öi scad capacitatea func╚Ťional─â. Prin urmare Programul Respirator Online are ca scop s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â capacitatea respiratorie antren├ónd musculatura implicat─â ├«n procesul respirator.

Printre beneficiile pe care le oferă gimnastica respiratorie regăsim câteva aspecte foarte importante pentru sănătatea organismului nostru:

– ├Ämbun─â╚Ťe╚Öte circula╚Ťia s├óngelui ├«n organism;

– Cre╚Öte capacitatea de efort a organismului;

– Reduce durerile de spate (lombare);

– Reduce st─ârile de depresie;

….╚Öi multe alte beneficii pe care v─â las surpriza s─â le descoperi╚Ťi realiz├ónd acest Program Respirator Online.

Programul Respirator Online poate fi accesat aici:

https://restartix.com/programe/restartix-respirator

 

Ambasadorul programului RestartiX Respirator

Dr. Alin Popescu, medic primar ├«n medicin─â sportiv─â, doctorand, recomand─â acest program pentru optimizarea respira╚Ťiei cu ajutorul Kinetoterapiei Respiratorii!

ÔÇŁFiind aproape de sportivii de performan╚Ť─â de aproape dou─â decenii, am ├«nv─â╚Ťat c├ót de important─â este rezisten╚Ťa organismului la efort pentru atingerea performan╚Ťelor sportive. ├Än plus de asta, am v─âzut cu ochii mei cum acest sistem respirator este ├«ntr-o dinamic─â permanent─â, ├«n func╚Ťie de tipul de antrenament practicat, ╚Öi cum o pauz─â de doar 7 zile poate s─â scad─â rezisten╚Ťa organismului ├«n mod vizibil. Fiecare persoan─â poate s─â-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â capacitatea respiratorie indiferent de faza ├«n care se afl─â, prin exerci╚Ťii bl├ónde ╚Öi sigure dar cu un impact mare asupra func╚Ťiei respiratorii. Odat─â realizate, ├«ntregul organism poate s─â func╚Ťioneaze c├ót mai aproape de fiziologia sa.ÔÇŁ

  • 19 ani membru al stafului medical al federa╚Ťiei de Rugby
  • 14 ani Managerul Medical al Federatiei Romane de Rugby
  • 13 ani practic─â clinic─â ├«n cea mai mare re╚Ťea privat─â de s─ân─âtate
  • 7 car╚Ťi publicate
  • 16 ani ├«n presa medical─â

  Despre Alexandru Ilie, creatorul acestui Program Respirator Online   

Fizioterapeut acreditat cu o experien╚Ť─â clinic─â de 13 ani ╚Öi co-fondator al primei platformei de ┬á┬á┬áeduca╚Ťie ╚Öi preven╚Ťie ├«n s─ân─âtate din Rom├ónia, specialist ├«n dinamometrie computerizat─â.

  • Membru al Colegiului Na╚Ťional al Fizioterapiei
  • Lector al Congresului de Fizioterapie din Rom├ónia 2019┬á ╚Öi 2020
  • Creator si dezvoltator de produse pentru managementul durerii coloanei vertebrale
  • Public─â articol ╚Ötiin╚Ťific ├«n┬á 2019 cu titlul THE efficiency of computerized dynamometry in the recovery of medial meniscus surgery
  • Public─â articol ╚Ötiin╚Ťific ├«n┬á 2020┬á cu titlul The Efficiency of Therapeutic- phisical exercise applied online in chronic pain lumbar spine
  • Trainer na╚Ťional pentru recuperea medical─â prin dinamometria computerizat─â Biodex
  • Dezvoltator de produse pentru Managementul Durerii Cervicale – Brevet ÔÇô US
Publicat pe Un comentariu

Ce s─â fac dac─â am hernie de disc?

Aceasta este prima întrebare care îi vine oricărui om care a fost diagnostic cu hernie de disc. Este o întrebare firească și care necesită răspuns.

În cazul în care ai fost diagnosticat cu hernie de disc

├Än cazul ├«n care ai fost diagnosticat cu hernie de disc, protuzii discale ( hernii mai mici) debord discal ╚Öi alte diagnostice care descriu modificarea discului intervertebral este foarte important s─â ╚Ötii, c─â, conform ( AANS) Asocia╚Ťiei American─â de Neurochirurgi doar un procent de sub 10% din ace╚Öti pacien╚Ťi au ca indica╚Ťie terapeutic─â, interven╚Ťia chirurgical─â. Restul pacien╚Ťilor cu hernie de disc au ca ╚Öi recomandare de tratament medicamentos, fizical kinetic ╚Öi psihologic.

Creierul caut─â permanent scurt─âturi

Pentru a putea ├«n╚Ťelege ce avem de f─âcut ├«n cazul herniei de disc, este important s─â ├«n╚Ťelegem c─â totul in planul fizic este sub controlul sistemului nervos central. Acest soft pe care ├«l primim cu to╚Ťii la na╚Ötere func╚Ťioneaz─â absolut la fel pentru toata lumea atunci c├ónd vorbim de afec╚Ťiuni/durere. Creierul caut─â permanent s─â p─âstreze o func╚Ťie/╚Ťesut utiliz├ónd resurse minime. Din acest motiv atunci c├ónd hernia de disc se formeaz─â ╚Öi ai parte de o durere primul lucru pe care creierul ├«l realizeaz─â este s─â se protejeze. Modul prin care o face este complex apel├ónd at├ót la factori mecanici,┬á c├ót ╚Öi biochimici.

Factorii mecani sunt de fapt contracturi cu scop de protejare a zonei afectate iar reac╚Ťiile biochimice sunt o serie de procese inflamatorii.

Este bine s─â folosesc doar medicamente?

Majoritatea dintre pacien╚Ťi primesc medicamenta╚Ťie cu scopul pe care ├«l urm─âre╚Öte fiecare om, s─â scape de durere c├ót de repede se poate. ├Äns─â faptul ca nu te mai doare nu ├«nseamn─â ca ai tratat hernia de disc, sau c─â ea nu mai exist─â. Din p─âcate ea exist─â ╚Öi ├«n majoritatea cazurilor unde tratementul se opre╚Öte la medicamenta╚Ťie aceasta avanseaz─â. Asta ├«nseamn─â c─â deterioararea discului devine din ce ├«n ce mai mare. Aceste va ajunge p├ón─â la punctul ├«n care interven╚Ťia chirurgical─â este singura prin care po╚Ťi reduce stresul provocat la nivelul maduvei sau nervilor spinali care determin─â durerea ╚Öi senza╚Ťiile de amorteal─â furnic─âturi sau chiar apari╚Ťia deficitul motor.

Dac─â cercul durerii este ├«ntrerupt prin medicamenta╚Ťie antiinflamatorie ╚Öi/sau miorelaxant─â, ╚Öi nu implementezi ├«n planul t─âu terapeutic ╚Öi fizioterapia, niciodat─â nu vei putea trata hernia de disc ci doar semnele ei !

Tratează Cauzele și nu doar Efectele!

┬áHernia de disc, poate s─â fie ╚Ťinut─â sub control ╚Öi chiar ┬áexist─â multiple cazuri de regresie herniar─â. Acest fapt fiind realizabil ├«n cazul herniilor de disc mai mici, unde inelul fibros ├«nc─â p─âstreaz─â o stare fiziologic─â de minim 50%.┬á Cu alte cuvinte, nucleul pulpos revine ├«n spa╚Ťiul de domiciliu reduc├ónd stresul de la nivelul nervilor spinali, trat├ónd astfel cauza problemelor.

Un alt aspect deosebit de important pentru pacientul cu hernia de disc, este ├«n╚Ťelegerea no╚Ťiunilor de baza ale biomecanicii umane, ╚Öi cum prin cre╚Öterea for╚Ťei musculare locale┬á putem avea o influen╚Ť─â direct─â ├«n gestionarea herniei de disc.

Greutatea corpului nostru este distribuit─â ├«n sistemul musculo articular, ├«n plus ├«n diverse situa╚Ťii aceast─â greutate ├«╚Öi m─âre╚Öte valoarea. Acest aspect face ca stresul produs la nivelul articula╚Ťiilor s─â conduc─â la suprasolicitare ╚Öi ├«n final degradarea acestora. Coloana vertebral─â cu prec─âdere regiunea lombar─â este predispus─â la acest tip de stres mecanic cel mai mult. Din acest motiv, kinetoterapia are un loc at├ót de important ├«n gestionarea herniilor de disc. Haide╚Ťi s─â afl─âm pe scurt cum ac╚Ťioneaz─â kinetoterapia ├«n gestionarea herniilor de disc.

Cum ac╚Ťioneaz─â kinetoterapia ├«n gestionarea herniilor de disc

Sistemul nervos central va r─âspunde rapid, ├«n momentul ├«n care i se ofer─â noi resurse prin care poate s─â-╚Öi gestioneze problema. Cu alte cuvinte, prin simplu fapt c─â ├«ncepi s─â faci anumite exerci╚Ťii recomandate de un fizioterapeut, ├«nt─âre╚Öti coloana vertebral─â cu mu╚Öchi, ╚Öi astfel presiunea distribuit─â ├«n coloan─â ├«ncepe s─â fie resim╚Ťit─â diferit cu participarea noilor resurse de care pacientul dispune ( mu╚Öchi). Rela╚Ťia de cooperare ├«ntre musculatura agonist─â ╚Öi antagonist─â odat─â ├«mbun─ât─â╚Ťit─â va genera pacientului o cre╚Ötere a mobilit─â╚Ťii articulare. Toate acestea vom reduce inflama╚Ťiile nervoase ╚Öi chiar reducerea p├ón─â la negativarea semnelor neurologice.

Exist─â solu╚Ťii foarte sigure pe care s─â le faci chiar de acas─â

Toate aceste aspecte au fost luate ├«n cosidera╚Ťie atunci c├ónd au fost create programele RestartiX care au ajutat deja mii de oameni din Rom├ónia ╚Öi Diaspora. Probabil cea mai bun─â veste este c─â aceste exerci╚Ťii se pot face de oriunde te-ai afla. At├ót timp c├ót ╚Ötii ce fel de exerci╚Ťii s─â faci, ╚Öi sunt precis explicate, kinetoterapia poate fi practicat─â foarte bine chiar din confortul casei tale cu ajutorul internetului. Aceast─â metod─â poart─â azi denumirea de fizioterapie asistat─â online sau telemedicin─â.

kinetoterapie online

Hernia de disc este un diagnostic confirmat cu certitudine dup─â investiga╚Ťii specifice de imagistic─â, rezonan╚Ťa magnetic─â fiind cea mai util─â ╚Öi practicat─â ├«n zilele noastre.

Concluzii

Ca o concluzie, ├«n cazul ├«n care ai fost diagnosticat cu hernie de disc, este important s─â ai ├«n vedere urm─âtoarele aspecte care odat─â respectate te pot face s─â evi╚Ťi interven╚Ťia chirurgical─â.

  • P─âstrarea greut─â╚Ťii ├«n parametri optimi
  • ├Än cazul ├«n care e╚Öti supraponderal/─â s─â sl─âbe╚Öti c├ót de repede se poate
  • Introducerea tratamentului medicamentos pe o perioad─â de timp pe care medicul o recomand─â, ╚Öi niciodat─â s─â nu dep─â╚Öe╚Öti aceast─â perioad─â.
  • S─â nu cazi ├«n capcana dependen╚Ťei de medicamente care ├«╚Ťi amelioreaz─â durerea pentru c├óteva ore/zile dar niciodat─â nu trateaz─â cauza.
  • ├Änceperea unui program de stabilizare muscular─â prin fizioterapie( gimnastic─â medical─â)
  • Practicarea kinetoterapiei ca stil de via╚Ť─â ╚Öi nu ca o form─â de tratament pe termen scurt 10-20 de ╚Öedin╚Ťe.

Toate aceste recomand─âri odat─â respectate de pacientul cu hernie de disc ├«i vor creea premiza unei traiectorii favorabile, ce ├«i va permite reluarea activit─â╚Ťilor cotidiente, practicarea sporturilor favorabile, f─âr─â durere ╚Öi ├«n mod sigur evit├ónd interven╚Ťia chirurgical─â.

Bibliografie

https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Herniated-Disc