Publicat pe Un comentariu

Durerile de spate pot fi provocate de Anterolistezis

Durerile de spate pot fi provocate de Anterolistezis. Un diagnostic ce poate genera mari bătăi de cap. Însă când ne doare spatele de cele mai multe ori ne gândim că este fie de la mușchi, fie de la disc, și-ți spui probabil că este un început de hernie de disc. Poți începe să iei medicamentele la care apelezi de fiecare dată când  te doare spatele însă puțini stiu ca există o modificare de structură cu o incidență demnă de luat în considerare ce provoacă dureri de spate. Aceasta este anterolistezis.

Mi-am propus ca acest articol  să explice pas cu pas ce este de ce durerile de spate pot fi provocate de anterolistezis,  cum se manifestă acesta și probabil cel mai important ce avem de făcut când suferim de anterolistezis, prin urmare dacă vei aloca 5 minute vei afla răspunsul la toate aceste întrebări.

Noțiuni de bază ale anatomiei locale ale coloanei vertebrale

Coloana este formată din 33-34 de vertebre ce se suprapun acestea prezintă un orificiu ce formează un canal prin suprapunerea acestora tranzitat de măduva spinării. În dreptul fiecarei vertebre avem prezente ramuri ale maduvei spinării denumite nervi spinali. Aceștia sunt responsabili de conducerea informațiilor dinspre creier și muschi dar și dinspre mediul extern spre creier.

Fiecare vertebră este înconjurată de o multitudine de structuri, cu scopuri diferite cum sunt vasele de sânge și structurile ce participă la mobilizarea coloanei dar și la stabilizarea acesteia cum sunt  mușchi, tendoane, ligamente și țesut conjuctiv numit fascie. Cele din urmă exercită o forță constantă asupra coloanei noastre. Dacă aceasta este optimă ne bucurăm de mobilitate fără să avem parte de durere. Problemele apar când aceste forțe sunt inegale și generează o instabilitate locală.

Anterolistezisul presupune alunecarea unei vertebre în plan anterior față de cea inferioară, cu producerea unei subluxații sau luxații, putând provoca durere, instabilitate și fenomene neurologice. Cel mai frecvent Anterolistezisul se produce la nivelul coloanei vertebrale lombare.

In funcție de procentul de alunecare al suprafeței vertebrale afectate față de cea subiacentă, spondilolistezisul poate avea 4 grade de stadializare, de la 25% la 100% si peste (producându-se prăbușirea vertebrei spre anterior – spondiloptoza).[1]

Spondilolistezisul acut se produce brust cu apariția rapidă a durerii

Modul de apariție este dat de cele mai multe ori printr-un traumatism ( accident) sau forțe brutale exprimate la nivelul coloanei lombare ( ridicatul  sau împinsul de greutăți).

Cel cronic evoluează în mai multe etape, în decursul unei perioade lungi de timp în care poate fi asimptomatic sau cu asociere de dureri minime, diagnosticarea sa făcându-se din pură întâmplare cu ocazia efectuării unor examinari imagistice.

Semnele clinice în cazul acestei afecțiuni sunt:

 

  1. durere cronică, neresponsivă la tratament medicamentos sau cu un răspuns foarte slab
  2. deficit neurologic de la simple parestezii ( amorțeli, furnicături) până la deficit motor ocazional sau chiar permanent fapt ce-l sperie pe pacient și-l trimite de cele mai multe ori la specialist.
  3. incontinențe sfincteriene  în cazul unor compresii nervoase specifice

 

În cazul în care afli că suferi de anterolistezis, fapt ce se poate depista exclusiv prin investigații imagistice ( RX,  RMN) conduita terapeutică este stabilită în funcție de stadiul de afectare. [2]

De la un tratament medicamentos pentru câteva zile dublat de kinetoterapie, infiltrații locale cu scop analgezic si antiinflamator până la intervenții chirurgicale cu scop de ablație, laminectomie laminotomie sau chiar disceptomie totală ( eliminarea unui disc și înlocuirea acestuia cu unul artificial sau implant tip cage).

De cele mai multe ori anterolistezisul afectează vertebrele L4-L5 urmată de L3-L4

Modul prin care este afectat pacientul, este prin afectarea canalului medular, rădăcinile nervoase fiind afectate ulterior, din acest motiv semnele clinice nu sunt violente și nu alarmează pacientul.

Foarte puțini ajung să aibă indicație chirurgicală dacă încep un program de exerciții cu scop de stabilizare musculară locală. Modul prin care kinetoterapia te ajută în anterolistezis este unul cauzal ce stabilizează din punct de vedere muscular vertebrele și astfel blochează alunecarea lor în plan front.

Prin exerciții simple dar realizate în mod constant vei putea să reduci durerea provocată de anterolistezis, să-ți crești mobilitatea și să-ți reiei viața normală.

Am avut sanșa să am mulți pacienți ce prezentau această afecțiune ajungând după cîteva luni să poată juca fotbal sau chiar să poată merge la ski. Dacă oferi sistemului tău central resursele necesare prin care poate să-și combată singur această afecțiune, țintești cauza și poți să te bucuri din nou de viață.

Astfel de exerciții pot fi realizate chiar din confortul casei tale. Programul RestartiX Lombar ajută în mod constant oameni de peste tot din lume în combaterea durerilor de spate provocate chiar si de anterolistezis. Sper ca și tu să decizi să ai grijă de sănatatea coloanei tale, în fiecare zi practicând un set de exerciții ce te țin departe de medicamente și intervenții chirurgicale.

 

[1] https://www.medicalnewstoday.com/articles/319404#diagnosis

[2] https://www.spine-health.com/video/degenerative-spondylolisthesis-video

 

Publicat pe Un comentariu

Hernia de disc cervicală – ce este și cum o tratăm?

Ce este hernia de disc ?

În viața de zi cu zi auzim destul de frecvent cuvântul ”hernie”. Dar ce înseamnă e fapt? Ei bine, hernia de disc reprezintă migrarea unui organ sau a unui țesut din cavitatea în care se găsește în mod obișnuit. Hernia de disc apare atunci când nucleul pulpos ce se găsește în interiorul discului, migrează în afara inelului fibros.

De ce apare hernia de disc ?

Una dintre cauzele principale ale apariției hernie de disc cervicale este postura deficitară, așa-zisul gât înclinat (textneck). Da, poziția în care stai atunci când butonezi telefonul, când lucrezi pe laptop, când citești o carte. Alte cauze posibile sunt traumatismele prin extensie (de tip ”whiplash”) frecvente în cazul accidentelor auto, dar și degenerarea discurilor intervertebrale.

 Cum îmi dau seama că este posibil să am o hernie cervicală?

Când un disc herniază, poate să preseze un nerv spinal, cauzând durere și alte simptome specifice pe traseul nervului. La nivel cervical, discurile tind să hernieze lateral, determinând simptome la nivelul hemicorpului corespondent. Herniile cervicale cele mai frecvente apar la nivelul C5-C6 sau C6-C7.

O hernie de disc localizată la nivelul vertebrelor C5-C6 va afecta rădăcina nervoasă C6 și va determina durere la nivelul umărului, brațului, antebrațului, mâinii, policelui și indexului. Adesea durerea este agravată de mișcări ale gâtului sau ale brațului. Pe lângă durere, este posibil să ai o senzație de amorțeală în degetul mare și index, dar și mai sus de acestea, la nivelul antebrațului. În timp, apare și o senzație de slăbiciune la nivelul brațului.

Hernia de disc localizată între vertebrele C6-C7 va afecta rădăcina nervoasă C7. În cazul acestei hernii, durerea iradiază de la nivelul gâtului, până la degetul mijlociu. Amorțeala este resimțită la nivelul palmei, degetului mijlociu și indexului. De asemenea poate apăea senzație de slabiciune la nivelul întregului membru superior.

Ce metode de diagnostic există?

Diagnosticarea unei hernii de disc cervical începe cu un examen fizic complet al gâtului și brațelor. Medicul va examina mobilitatea, flexibilitatea și forța musculară cu ajutorul unor teste specfice. Cu toate acestea, dignosticul de certitudine se stabilește cu ajutorul imagisticii: RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf).

Există mai multe tipuri de hernie cervicală?

Mai degrabă putem discuta despre mai multe stadii ale herniei cervicale. Există așadar 3 stadii ale herniei de disc:

  1. protruzia discală: fragmentul herniat nu a părăsit complet spațiul discal
  2. extruzia discală: hernia de disc propriu-zisă, fragmentul discal este complet în afara spațiului discal, dar în continuitate cu acesta
  3. sechestrul discal: fragmentul migrează, deplasându-se superior sau inferior de discul din care s-a desprins.

Anumiți autori atribuie herniei de disc un al patrulea stadiu, anterior celor descrise, degenerarea discală.

Ce este de făcut?

Principalele metode de tratament în cazul herniilor sunt:

  • medicația – cel mai frecvent se administrează antiinflamatoare nesteroidiene
  • gulerul cervical gonflabil( sisteme de autoelongatii) pentru eliminarea tensiunilor musculare si reducerea presiunii discale
  • masajul terapeutic
  • exercițiul fizic terapeutic
  • injecțiile cu steroizi pentru diminuarea durerii radiculare. Efectul durează între 3 și 11 luni. Este un tratament care se adresează efectului și nu cauzei. De aceea, în lipsa unui tratament complementar, simptomatologia revine.
  • tratament igieno-dietetic: evitarea ridicării unor greutăți mari, evitarea mișcărilor bruște de tip săritură etc.
  • intervenția chirurgicală: este recomandată pacienților care nu obțin ameliorarea simptomelor la 4-6 săptămâni după inițierea celorlalte tipuri de tratament, există un deficit muscular important, pacientul nu reușește să desfășoare activități zilnice uzuale, hernia exercită presiune asupra măduvei etc. Nu îți face griji, sub 10% dintre hernii necesită intervenție chirurgicală.

Cât de eficiente sunt exercițiile fizice în tratarea herniilor de disc cervicale?

Studiile arată că peste 90% dintre pacienții diagnosticați cu hernie de disc reușesc să se trateze prin exerciții fizice terapeutice. Pentru ca tratamentul să fie unul eficient, este esențial ca exercițiile să fie atent selecționate de specialiști în domeniul recuperării medicale. Nu orice exercițiu este bun! De cele mai multe ori, dacă lucrezi singur, ”după ureche”, vei face mai mult rău decât bine.

Te invit să lucrezi la starea ta de bine singur, dar împreună! Cum? Nimic mai simplu. Accesează prima platformă de recuperare online din România – Restartix. Beneficiezi de zeci de exerciții alese și organizate de cei mai buni terapeuți.

Sute de oameni se bucură deja de o viață mult îmbunătățită din confortul propriei case, devino și tu unul dintre ei!

Referinte

https://neurosurgery.wustl.edu/items/cervical-disc-herniation-cervical-radiculopathy-and-cervical-myelopathy/

https://www.spine-health.com/conditions/herniated-disc/cervical-herniated-disc-symptoms-and-treatment-options

https://www.webmd.com/pain-management/what-is-a-herniated-cervical-disk

 

 

Publicat pe Un comentariu

Discopatia lombară

Coloana vertebrală este axul central al corpului uman. Aceasta reușește să îmbine oase, articulații, mușchi, ligamente și nervi într-o structură extrem de complexă. Fiecare element are rolul său, iar orice modificare suferită de oricare dintre acestea atrage după sine o serie de consecințe care se răsfrâng asupra întregului organism. Exact ca într-un joc de domino, dacă o singură piesă este dezechilibrată, se declansează o serie întreagă de reacții.

Regiunea lombară, partea de jos a coloanei, susține greutatea întregului tren superior – capul, brațele și trunchiul – în același timp conferind mobilitate pentru mișcările simple și complexe. Mușchii din regiunea lombară sunt implicați și în mișcările realizate de șolduri în timpul mersului, așadar, orice afectare a structurilor musculare sau nervoase de la acest nivel are implicații majore asupra calității vieții. Practic devine dificilă, uneori chiar imposibilă, desfășurarea activităților zilnice simple, uzuale – mersul, aplecatul, statul pe scaun, întoarcerea de pe o parte pe cealaltă etc.

Cu toții experimentăm, mai devreme sau mai târziu, dureri de spate. Diagnosticul? De cele mai multe ori același: discopatie lombară.

Ce este Discopatia lombară?

Discopatia lombară este termenul general utilizat pentru a desemna durerile de la nivelul lombar. Discopatia se referă la o afecțiune cauzată de degenerarea, uzura, discului intervertebral (acea ”pernuță” ce se regăsește între fiecare două vertebre) ce declanșează durere. Practic, discurile intervertebrale sunt niște structuri cu margini fibroase și nucleu pulpos ce acționează ca ligamente între vertebre. Acestea absorb presiunea și amortizează șocurile de la nivelul coloanei, protejând vertebrele și structurile periarticulare de uzură, exact cum amortizorul unei mașini sau al unei biciclete reduce semnificativ șocul resimțit la trecerea peste un obstacol și protejează piesele acestora. Discurile intervertebrale ajută la menținerea dimensiunii normale a foramenului (spațiul prin care trec nervii), protejând astfel structurile nervoase. Un disc intervertebral sănătos este flexibil, dar în același timp suficient de rezistent pentru a permite realizarea în siguranță a mișcărilor de aplecare, îndoire laterală ș.a.m.d.

Discopatia lombară nu este considerată o boală, în sensul că discurile suferă în mod natural o oarecare degenerare cauzată de vârstă și uzură. În mod normal, ar trebui să discutăm despre discopatie lombară numai în momentul în care degenerarea discală declanșează simptome specifice: durere.

Cum se instalează?

Discopatia lombară apare de cele mai multe ori în urma procesului degenerativ la care este supus odată cu înaintarea în vârstă întregul organism, dar poate fi declanșată sau agravată și de alți factori: leziuni, stil de viață (sedentarism, obezitate etc.), predispoziții genetice – afecțiuni musculo-scheletale (ex.: spondilită anchilozantă).

Cu toate acestea, menținerea unui tonus muscular optim cu ajutorul exercițiului fizic terapeutic s-a dovedit a fi extrem de eficientă în încetinirea proceselor degenerative. Îmbătrânirea nu trebuie să însemne o ”condamnare la durere”. Putem îmbătrâni frumos, fără a resimți efectele trecerii timpului.

Cum se manifestă?

Primul pas către vindecare este identificarea cât mai rapidă a principalelor semne și simptome ce indică o afectare a discului intervertebral:

  • durere și slăbiciune localizate în regiunea lombară sau cu iradiere în alte zone: fese, regiunea inghinală, genunchi, gambă etc.
  • amorțeală la nivelul membrelor inferioare, picioarelor.
  • instabilitate la nivelul coloanei care declanșează spasme musculare.
  • durere care se accentuează la aplecare, răsucire, ridicarea unei greutăți, menținerea poziției așezat. Mersul, repausul în pat sau schimbarea poziției ameliorează de obicei simptomatologia.

Soluții

Dacă te regăsești în una din situațiile de mai sus, este timpul să cauți soluții. Prima opțiune a tuturor specialiștilor în tratarea discopatiei lombare este exercițiul fizic terapeutic. În majoritatea cazurilor, dacă durerea resimțită de pacient este una puternică, se adaugă tratament medicamentos – antiinflamator.

Din păcate însă, ritmul de viață alert ce implică inevitabil lipsa de timp determină din ce în ce mai multe persoane să aleagă medicamentația, în detrimentul mișcării. Fără să își dai seama, tratezi efectul, fără a te adresa cauzei. Te vei simți poate mai bine însă cauza rămâne, și nu stă pe loc. Până să îți dai seama, începi să crești dozajele, intervalele de timp în care nu simți durere scad și te trezești brusc nevoit să apelezi ”la cuțit”, pentru ca nu există altă aternativă. Asta se poate întâmpla dacă apelezi în mod constant la medicamentație.

Practicarea kinetoterapiei reprezintă soluția care tratează cauza problemele tale! Nu ai nevoie de mult timp liber, durerile vor dispărea progresiv , pastilele nu vor mai fi o necesitate iar operația nu va mai fi o opțiune.

Exercițiul fizic terapeutic, kinetoterapia, reprezintă cheia pentru tratarea cauzei principale a discopatiilor: stabilitatea musculară scăzută. O musculatură bine dezvoltată va prelua din presiunea resimțită de structurile articulare, acestea nu vor mai exercita presiune la nivelul nervilor, iar tu nu vei mai simți durere. Tratând cauza, vei trata efectul! Nu invers.

Începe astăzi!

Prin intermediul platformei Restartix îți pun la dispoziție un plan de recuperare online a discopatiei lombare, cu eficiență dovedită științific. Te ajut să îți autoevaluezi afecțiunea și să te tratezi în confortul propriei tale case, în parc, în grădină, la birou. Oriunde te simți liber și relaxat. Exercițiile sunt create de specialiști în domeniul recuperării medicale, sunt descrise și dozate astfel încât să poți avea o experiență cel puțin la fel de bună ca într-un cabinet de fizioterapie.

Începe de astăzi și simte efectele imediat!

Surse:
http://www.jskm.ro/index.php/archive/8-pages/20-jskm-36-vol-ii
https://www.spine-health.com/conditions/degenerative-disc-disease/lumbar-degenerative-disc-disease-symptoms
https://www.webmd.com/back-pain/degenerative-disk-disease-overview

Publicat pe 3 comentarii

Eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în Combaterea Durerilor Cronice de Coloană Lombară

Cu bucurie vă anuntăm că RestartiX este prezent și în lumea științifică printr-un studiu publicat în prestigioasa revista Journal of Sport and Kinetic Movement în numarul 36. Vol II /2020.

 

În cadrul acestui studiu am dorit să evidențiem faptul că exericițiul fizic terapeutic aplicat online poate avea un impact pozitiv important în combaterea durerilor cronice lombare.

 

Mai jos vă lăsăm întreg studiul publicat și tradus în limba română, forma sa originală fiind în limba engleză. Nu este o lectură ușoară, însă vă promitem că alocând 10 minute veți putea înțelege și mai bine complexitatea și profesionalismul de care s-a dat dovadă când aceste programe au fost realizate.

 

Odată cu declanșarea pandemiei, lumea s-a schimbat.

 

Fiecare a fost forțat să stea în casă pentru o perioadă de câteva săptămâni, iar după această perioadă, nimic nu a mai fost la fel. Cercetătorii menţionează fapul că fizioterapia aplicată online trebuie să devină parte integrantă din mixul de tratament post COVID-19. Prin intermediul acestui studiu dorim să evidențiem eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în cazul pacienților cu dureri lombare cronice. Această stare clinică este caracterizată prin dureri în zona lombară cuprinse între 2 şi 7 (VAS – scară a durerii), pe o perioadă mai mare de 3 luni şi influenţează în mod negativ productivitatea muncii, afectând din ce în ce mai multe persoane.

 

Conform OMS, 60% chiar 70% dintre persoanele adulte din țările industrializate suferă de dureri lombare cronice.

 

Vârsta cea mai afectată este de 50-55 de ani. Studiul nostru a fost realizat pe un eșantion de 50 de participanţi cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani ce acuzau dureri cronice lombare – VAS (scară a durerii) inițial evaluat între 5 și 6. Un alt criteriu de selecție a fost prezența durerii de minimum 6 luni de zile. Pe lângă evaluarea durerii cu ajutorul VAS (scară a durerii), participanţii au efectat un set de teste funcționale. Programul implementat a fost format din 20 de sesiuni transmise live, durata fiecărei sesiuni a fost de 40 de minute, ritmul sesiunilor fiind de 3 ori/ săptămână. În urma evaluării finale apelând la VAS (scară a durerii), dar şi ca urmare a refacerii bateriei de teste funcționale, rezultatele au arătat o reducere semnificativă a durerii resimţite de participanţi (paired t test was used) și o ameliorare semnificativă a funcționalității organismului.

Cuvinte cheie: dureri lombare cronice, fizioterapie online, exerciții fizice online, recuperare online, calitatea vieții.

 

Introducere

Coloana vertebrală este o structură extrem de complex, reușind să îmbine perfect oase, articulații, nervi, ligamente și mușchi (Buzescu, 2014). Toate împreună asigură suport, forță și în același timp flexibilitate corpului uman. Regiunea lombară a coloanei susține greutatea întregului tren superior și conferă mobilitatea completă permițând realizarea tuturor mișcarilor simple, dar şi a celor complexe. De asemenea, musculatura din zona lombară este implicată în flexia și rotarea șoldurilor în timpul mersului, iar nervii ce își au rădăcinile la acest nivel asigură transmiterea informațiilor către și dinspre pelvis și membrele inferioare. Așadar, orice afectare a structurilor din această zonă are fără doar și poate implicații majore asupra vieții cotidiene, îngreunând sau chiar împiedicând realizarea unor sarcini cotidiene simple.

Mai devreme sau mai târziu, de-a lungul vieții, majoritatea oamenilor experimentează dureri lombare. Durerile de spate și implicit simptomatologia legată de acestea sunt în prezent clasate pe locul doi în rândul celor mai frecvente afecțiuni la nivel mondial (Mocoo et al., 2007).

Incapacitatea temporară de muncă determinată de durerile lombare este surclasată numai de răceala obișnuită, iar în cazul persoanelor cu vârste de peste 45 de ani, este chiar pe primul loc (Fatoye et al., 2019).

Durerea lombară este clasificată în durere lombară acută sau cronică, în funcție de timpul scurs din momentul apariției durerii și până la momentul evaluării. Astfel, în cazul durerilor care persistă de la câteva zile și până la câteva săptămâni, vorbim despre durere lombară acută. Dacă simptomatologia nu dispare până la 3 luni, discutăm deja despre durere lombară cronică (Su et al., 2019).

Incidența crescută a durerilor lombare cronice reprezintă o îngrijorare majoră, iar necesitatea identificării unor modalități eficiente de tratare a acestora este imediată, însă pentru a realiza un tratament eficient este obligatorie înțelegerea pe deplin a mecanismelor care declanșează afecțiunea.

 

Principalii factori de risc pentru apariția durerilor lombare sunt reprezentate de:

  • vârstă – odată cu înaintarea în vârstă, elasticitatea musculară se pierde, iar densitatea osoasă începe să scadă; majoritatea persoanelor cu vârsta cuprinse între 30 și 50 de ani experimentează dureri lombare;
  • un nivel al fitness-ului scăzut;
  • sarcina – presiunea crescută exercitată la nivelul pelvisului, precum și creșterea în greutate declanșează adesea dureri la nivelul spatelui;
  • creșterea bruscă în greutate;
  • factori genetici (de exemplu, spondiloza anchilozantă);
  • factori legați de sănătatea mentală – depresia si anxietatea pot declanșa reacții la nivel somatic, printre care și dureri lombare. Este cunoscut şi faptul că persoanele mai anxioase îşi asumă un risc ca stimulare mai mare, cu alte cuvinte acţionează, în viaţa cotidiană, după principiul “totul sau nimic” (Makarowski et al., 2016), angajându-se în activităţi în care riscul de accidentare este sporit. Amintim în acest context rolul deosebit de important pe care sportul în deţină: eliberează tensiuni (depresie, anxietatea), gândirea devine mai clară, alertă, beneficiile practicării exerciţiului fizic constatându-se la nivelul sistemului nervos, cardiovascular, pulmonar, la nivelul muşchiului scheletic, în ceea priveşte imunitatea organismului etc (Predoiu, 2016). For example, long-term combined exercises prevent the risks of arteriosclerosis (Jung et al., 2019).

Cu privire la factorii declanşatori pentru durerile lombare – cel mai adesea, lombalgiile sunt rezultatul unei deteriorări cauzate de factori mecanici (Cavanaugh et al., 2006). Mai exact, postura și biomecanica deficitară a coloanei vertebrale, întreținute de un stil de viață sedentar. În cazul persoanelor cu o musculatură hipotonă, slab dezvoltată, acțiuni aparent banale de tip aplecare, strănut, tușit pot determina hernierea unui disc intervertebral, anterior suprasolicitat.

Durerile lombare de cauze mecanice sunt definite ca dureri provenite din cauza suprasolicitării structurilor anatomice normale, spre exemplu, contracturi musculare, sau ca efect al unui traumatism sau diformitate a unei structuri anatomice, cum ar fi hernierea nucleului pulpos. Durerile de cauză mecanică ale coloanei lombare (contracturi musculare, hernii, afecțiuni discale, osteoartrită, stenoza de canal vertebral etc.) totalizează un procent de 98% din totalul cazurilor (Cleveland Clinic).

Pentru majoritatea pacienților diagnosticați cu dureri lombare, tratamentul de elecție este reprezentat de fizioterapie (Mooney, 2005). În mod obișnuit, firul evenimentelor ar fi următorul: selectarea unui cabinet de recuperare medicală, programarea fiecărei ședințe de fizioterapie în funcție de disponibilitatea terapeutului și a pacientului, recalcularea timpului liber astfel încât să includem deplasarea până la și dinspre cabinet, plus minimum o oră de tratament.

 

Ce soluție găsim însă având în vedere situația actuală – pandemia COVID-19?

În momentul de față omenirea se confruntă cu o realitate nemaiîntâlnită. Suntem puși în situația de a ne distanța o perioadă nedeterminată de timp pentru binele personal și colectiv, iar soluțiile nu au întârziat să apară. Majoritatea sectorului de servicii a făcut în aceste ultime luni trecerea către online, iar mare parte a  populației a dat dovadă de un înalt nivel de adaptabilitate din acest punct de vedere având parte și de o reducere a costurilor consideralilă (Garnet, 2019). Acest fapt, alături de decizia multor clinici de recuperare de a-și închide pentru o perioadă porțile în etapa de lockdown, precum și nenumăratele cereri din partea pacienților de a identifica o soluție viabilă, ne-au determinat să efectuăm studiul de față.

Scopul nostru principal îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați de dureri lombare cronice prin intermediul fizioterapiei online. Health is an essential life domain, together with Goals, Self-Esteem, Values, Money (the Quality of Life Inventory was used) among youth, athletes and not only (Păunescu et al., 2018). Un nou studiu publicat de Sara Mageit în 14 iulie 2020, realizat pe 27.000 de pacienți ce au beneficiat de tratament kinetic online, a concluzionat ca fizioterapia aplicată online trebuie să devină parte integrantă din mixul de tratament post COVID-19.

Pentru ca un program de recuperare să fie un succes, este esențială o bună planificare a acestuia (Mayer et al., 2010). În acest sens, am selectat cele mai eficiente exerciții în reducerea durerilor lombare și le-am organizat conform principiilor de bază ale fizioterapie (Cordun, 1999) în 20 de sesiuni de fizioterapie online. Am oferit participanților posibilitatea de a accesa sesiunile 24h din 24, 7 zile din 7, eliminând astfel stresul generat de obligativitatea efectuării unei acțiuni la un moment strict stabilit anterior.

 

Materiale și Metodă

 

Participanți

 

 Un număr total de 50 de participanţi (42 femei și 8 bărbați) au luat parte la studiu, cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, ce acuzau dureri cronice lombare. Precizăm faptul că rezultatele iniţiale pentru VAS (scală a durerii) au fost cuprinse între 5 și 6. Un alt criteriu de selecție a participanţilor a fost prezența durerii de minimum 6 luni de zile. Evaluarea fiecărui participant a fost realizată cu ajutorul testelor de bază – bilanțul articular al coloanei vertebrale și teste ce evidențiează aspecte neurologice. De asemenea, fiecare subiect a evidențiat prezența durerii lombare în viața codiană pe o scală de la 0 la 10.

Măsurători

 Tabelul numărul 1 prezintă testele utilizate în cadrul cercetării noastre.

 

Tabel 1. Teste funcţionale şi VAS General

            Nume Test

Obiectiv

1.       Indice deget sol Testarea mobilităţii nondolorice în plan frontal
2.       Extensii de trunchi din ortostatism Testarea mobilităţii nondolorice în plan posterior
3.       Înclinare laterală dreaptă Testarea mobilităţii nondolorice pentru mişcarea de înclinare dreaptă
4.       Înclinare laterală stângă Testarea mobilitatii nondolorice pentru mişcarea de înclinare stângă
5.       Rotație de trunchi din ortostatism în ambele sensuri Testarea mobilităţii nondolorice pentru mişcarea de răsucire
6.       Flexii dorsale/ plantare din decubit dorsal Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic + Testarea posibilului deficit motor
7.       Lasegue Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
8.       Bragard Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
9.       Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat Testarea mobilităţii catenei posteriore + Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic
10.    Slump Testarea nivelul de inflamaţie localizată la nivelul sacului dural
11.    VAS General Percepția durerii în viața cotidiană

 

Procedură

 Studiul s-a desfăşurat între 3 August – 3 Octombrie 2020. Locul de desfășurare a fost domiciliul fiecărui subiect, stimulul/ sistemul de intervenţie fiind aplicat online. Literatura de specialitate precizează importanţa existenţei unui climat favorabil (spaţiul casei oferind un asemenea beneficiu), satisfacţia resimţită de o persoană într-o activitate influenţând intenţia sa de a continua sau schimba spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea (Nikkhah-Farkhani & Piotrowski, 2020).

 

Celor 50 de participanţi li s-a aplicat sistemul de exerciții fizice terapeutice prin intermediul  platformei RestartiX.

Subiecţii au putut urmări sesiunile de pe telefon, laptop sau tabletă, având acces la materiale 24h din 24h. Menționăm că niciun subiect nu şi-a modificat semnificativ stilul de viață sau planul alimentar pe parcursul derulării studiului; participanţii au evitat totodată consumul de substanţe (alcool, substanţe psihoactive), fiind cunoscute modelele disfuncţionale de comportament caracteristice în asemenea situaţii (Piotrowski et al., 2020). Niciun subiect nu a administrat medicamente din clasa AINS sau alte tipuri ce ar putea influența rezultatele studiul. De asemenea, participanţii nu au lucrat cu un psiholog tehnici de reducere a durerii – ne referim la hipnoză, tehnici de relaxare, meditaţie sau altă stare alterată a conştiinţei, situaţii în care muşchii au tendinţa de a se elibera de tensiune.

Cele 20 de sesiuni au respectat principiile progresivității și complexității, fiind formate din 100 de exerciţii mixate conform principiilor enunțate, obiectivele lor fiind (Cordun, 1999):

 

Tabel 2. Sesiuni online şi obiective

Sesiuni Online Obiective
Sesiunile 1-5 ·         reducerea inflamației nervului sciatic, asuplizarea catenei posterioară a trenului inferior;
Sesiunile 5-10 ·         idem1-5;

·         creșterea forței musculare a trenului inferior și a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale;

Sesiunile 10-15 ·         creșterea forței musculare – a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale;

·         redobândirea funcțiilor de bază ale coloanei vertebrale raportate la sarcinile cotidiene;

Sesiunile 15-20 ·         consolidarea rezultatelor obținute;

·         creșterea capacităţii funcționale a fiecărui subiect în raport cu sarcinile cotidiene.

Oferim, în tabelul numărul 3, un exemplu de sesiune online.

 

Tabel 3. Exemplu de sesiune online

Sesiuni Online – nr 1 Nr.  Repetări Nr. Serii
Flexii dorsale din poziție atalgică 10 2
Triplă flexie cu pernă între picioare 10 2
Extensie de genunchi din decubit lateral cu perna între picioare 10 2
Scoica 10 2
Mobilizări diafragmatice 3 2
Posteriorizarea bazinului 10 2
Mobilizări lombare în ax din decubit dorsal 10 2
Diagonale MS din decubit dorsal 10 2
Flexii de brațe din decubit dorsal 10 2
Mobilizarea bazinului din decubit dorsal 10 2

Menționăm faptul că fiecare exercițiu a fost realizat după ce subiecții au primit explicații precise cu privire la efectuarea corectă, dar și referitoare la posibilele greșeli ce pot apărea în timpul repetărilor. Viteza de execuție a fost una constantă, fiind generată de modelul de execuţie efectuat de fizioterapeut. Amplitudinea de mișcare a fost individualizată în funcție de apariția pragului dureros în cazul fiecărui subiect.

 

Quasi-experimental design

 În cazul cercetării noastre, rezultatele înregistrate de pacienţi la proba VAS (scală a durerii) şi în cazul celor zece teste funcţionale joacă rol de variabile dependente, iar programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line reprezintă variabila independentă. Dacă diferenţa dintre valorile variabilelor dependente – înainte şi după intervenţia prin mijloace kinetice – este semnificativă din punct de vedere statistic, în mod probabil această diferenţă nu se datorează întâmplării, un rol foarte important deţinând variabila independentă (sistemul de acţionare prin exerciţii fizice terapeutice).

 

Rezultate

Pe toată perioada testului am verificat dacă există diferenţe semnificative sub raport statistic între rezultatele raportate de către participanţi în cazul durerii cronice de coloană lombară, dar şi între rezultatele înregistrate în cazul celor zece teste funcționale, înainte şi după implementarea programului de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line. Precizăm că variabilele dependente urmează o distribuţie normală atât în condiţia de pretest, cât şi în condiţia de posttest – coeficientul skewness în valoare absolută este mai mic decât 1 (Morgan et al., 2004).

Tabel 1. Rezultate participanţi – statistici

Tests Mean N Std. Deviation Std. Error
1 Slump initial 3.56 50 .501 .071
Slump final 1.90 50 .614 .087
2 R initial 2.62 50 .602 .085
R final .94 50 .712 .101
3 Lasegue initial 2.38 50 .602 .085
Lasegue final .54 50 .503 .071
4 I initial 2.76 50 .797 .113
I final 1.24 50 .716 .101
5 IL initial 2.18 50 .720 .102
IL final .68 50 .794 .112
6 IR initial 2.28 50 .948 .134
IR final .74 50 .876 .124
7 F initial 1.76 50 .555 .079
F final .36 50 .485 .069
8 ETR initial 3.68 50 .978 .138
ETR final 1.36 50 .776 .110
9 EGEN initial 3.22 50 .507 .072
EGEN final 1.84 50 .548 .078
10 Bragard initial 2.98 50 .553 .078
Bragard final 1.28 50 .640 .091
11 VAS initial 5.34 50 .557 .079
VAS final 2.28 50 .948 .134

Note: R: Rotație de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare laterală stânga; IR: Inclinare laterală dreapta;

F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.

 

Tabel 2. Rezultate participaţi înainte şi după intervenţia prin programe kinetice

 

Variables

95% Confidence Interval  

t

 

df

 

p

 

 d

Lower Upper
Slump  before – after intervention 1.473 1.847 17.837 49 .000 2.97
R  before – after intervention 1.470 1.890 16.039 49 .000 2.55
Lasegue  before – after intervention 1.684 1.996 23.738 49 .000 3.33
before – after intervention 1.275 1.765 12.457 49 .000 2.02
IL  before – after intervention 1.242 1.758 11.667 49 .000 1.98
IR  before – after intervention 1.269 1.811 11.437 49 .000 1.70
F  before – after intervention 1.210 1.590 14.774 49 .000 2.71
ETR  before – after intervention 2.117 2.523 23.022 49 .000 2.64
EGEN  before – after intervention 1.229 1.531 18.401 49 .000 2.65
Bragard  before – after intervention 1.476 1.924 15.236 49 .000 2.84
VAS  before – after intervention 2.801 3.319 23.707 49 .000 3.97

Note: R: Rotație de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare laterală stânga; IR: Inclinare laterală dreapta;

F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.

 

Analiza rezultatelor obţinute în cazul durerii cronice de coloană lombară, precum şi în cazul celor zece teste funcționale, reliefate în Table 1 and 2, pune în evidenţă:

– media în cazul durerii cronice de coloană lombară resimţită de către participanţi la încheierea programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line (mVAS = 2.28) este semnificativ mai mică (p < 0.01) decât media durerii cronice de coloană lombară resimţită în perioada de început a studiului (mVAS  = 5.34);

– indicele de mărime a efectului (d = 3.97) indică o diferenţă foarte puternică (Predoiu, 2020) între rezultatele obţinute de participanţi înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul durerii cronice de coloană lombară. Cu alte cuvinte, programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloană lombară.

– intervalul de încredere (95%) pentru diferenţa dintre medii este cuprins între valoarea inferioară 2.80 şi valoarea superioară 3.31.

– media în cazul testelor Slump, Lasegue şi Bragard, în cazul testelor funcţionale ce presupun rotații de trunchi din ortostatism, flexii dorsale plantare din decubit dorsal, extensii de trunchi din ortostatism, extensii de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat, precum şi în cazul testelor – Indice deget sol, Înclinare laterală stângă şi dreaptă, la finalul programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line este semnificativ mai mică (p < 0.01) decât media obţinută de participanţi, în cazul acestor teste funcţionale, la începutul studiului;

– indicele de mărime a efectului (Cohen’ d) evidenţiază o diferenţă foarte puternică între rezultatele obţinute de participanţi (Table 2), înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul celor zece teste funcționale. Altfel spus, programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic în planul îmbunătăţirii capacităţii funcţionale a organismului pacienţilor.

 

Concluzii

Lucrarea noastră a investigat eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în combaterea durerilor cronice de coloană lombară.

Analiza rezultatelor obţinute a evidenţiat faptul că programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloană lombară.

De asemenea, indicele de mărime a efectului (Cohen’ d) a evidenţiat o diferenţă foarte puternică între rezultatele obţinute de participanţi, înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul celor zece teste funcționale utilizate. Cu alte cuvinte, exercițiile fizice terapeutice aplicate online au avut un efect foarte puternic în planul îmbunătăţirii capacităţii funcţionale a organismului pacienţilor.

Menţionăm faptul că subiecții, fiind degrevați de timpul petrecut în trafic, pot realiza programul în condiții de siguranță totală față de riscul infectării cu SARS-COV-2. Totodată, se înregistrează şi o reducere a costurilor, dacă ne gândim că pentru 20 de sesiuni, într-un cabinet de fizioterapie, un pacient ar cheltui, în medie, 2.000 de lei (participanţii la studiu au achitat un preţ de 250 lei pentru toate cele 20 de sesiuni). Practic, această metodă online s-a arătat a fi în multe cazuri mai eficientă decât cea offline.

Utilizând exercițiul fizic terapeutic aplicat online în cazul durerilor cronice de coloană lombară a fost redusă semnificativ sub raport statistic durerea resimțită de participanţi.

Această formă de livrare a exercițiului fizic terapeutic considerăm că a generat soluția perfectă pentru continuitatea programelor oferite pacienților ce apelează inițial la serviciile noastre offline de fizioterapie pentru reducerea durerilor acute și subacute, dar și celor ce acuză dureri cronice lombare, iar din motive de timp și bani nu pot frecventa săptămânal un cabinet de fizioterapie.

 

Contribuția Autorilor

Toți autorii au contribuit egal la acest studiu.

Alexandru ILIE 1*, Radu PREDOIU 2*, Germina COSMA 3*

1  RestartiX Center, 1 Anastasie Panu Street, Bucharest, Romania

2  National University of Physical Education and Sports, Faculty of Physical Education and Sport, 140 Constantin Noica Street, Bucharest, Romania

3 University of Craiova, Faculty of Physical Education and Sport, 146 Brestei Street, Craiova, Romania

*corresponding author: radu_predoiu@yahoo.com


References

Buzescu, A. (2014). Anatomie și biomecanică [Anatomy and Biomechanics]. Bren.

Cavanaugh, J., Ying, L., Chaoyang, C., & Srinivasu, K. (2006). Pain Gneration în Lumbar and Cervical Facet Joints. The Journal of Bone and Joint Surgery, 88, 63-67. doi: 10.2106/JBJS.E.01411

Cleveland Clinic. Chronic Back Pain. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16869-chronic-back-pain

Cordun, M. (1999). Kinetologie Medicală [Medical Kinetology]. Axxa.

Fatoye, F., Gebrye, T., & Odeyemi, I. (2019). Real-world incidence and prevalence of low back pain using routinely collected data. Rheumatology International, 39, 619-626.

     https://doi.org/10.1007/s00296-019-04273-0

Garnet, H (2019). Virtual Physical Therapy Could Help Fill Gaps in Treating All Too Real Pain.  https://www.scientificamerican.com/article/virtual-physical-therapy-could-help-fill-gaps-in-treating-all-too-real-pain/ 

Jung, H.-H., Jeong, M.-K., Min, D., Kim, Y., Kim, E.-H., Hong, G., Park, J.-H., Baek, S.-H., Park, I.-K., Shen, C., Kim, G.-M., Kim, D.-H., & Park, S.-K. (2019). Effects of combined exercise on appendicular muscle mass, self-reliance fitness and arteriosclerosis adhesion molecules in elderly women. Archives of Budo, 15, 103-112. WOS:000478785900001

Makarowski, R., Makarowski, P., & Kamiński, Z. (2016a). Adrenaline instead of amphetamine – replacing psychoactive substances with parachute jumps. The Journal of General Psychology, 143(4), 281-297. http://dx.doi.org/10.1080/00221309.2016.1214101

Mageit, S. (2020). Virtual physiotherapy study shows it is just as effective as in-person treatment. https://www.mobihealthnews.com/news/europe/virtual-physiotherapy-study-shows-it-just-effective-person-treatment

Mayer, J., Haldeman, S., Tricco, A, & Dagenais, S. (2010). Management of chronic low back pain în active individuals. Current Sports Medicine Reports, 9(1), 60-66. doi: 10.1249/JSR.0b013e3181caa9b6

Mocco J., Komotar R., & Winfree C. (2007). Low Back Pain, Epidemiology. In R. Schmidt, & W. Willis (Eds), Encyclopedia of Pain (p. 111). Springer.

Morgan, G. A., Leech, N. L., Gloeckner, G. W., & Barrett, K. C. (2004). SPSS for Introductory Statistics: Use and Interpretation. Lawrance Erlbaum Associates.

Mooney, V. (2005). Nonoperative Management of Low Back Pain and Lumbar Disc Degeneration. The Journal of Bone and Joint Surgery, 87(5), 1165-1166. https://journals.lww.com/jbjsjournal/Citation/2005/05000/Nonoperative_Management_of_Low_Back_Pain_and.37.aspx

Nikkhah-Farkhani, Z., & Piotrowski, A. (2020). Nurses’ turnover intention a comparative study between Iran and Poland. Medycyna Pracy, 71(4), 413- 420. https://doi.org/10.13075/mp.5893.00950

Păunescu, M., Grigore, V., Mitrache, G., Predoiu, A., & Predoiu, R. (2018). Quantitative and Qualitative in Measuring Quality of Life in Sports. Revista Românească pentru Educaţie Multidimensională (RREM), 10(1), 95-108. https://doi.org/10.18662/rrem/21

Piotrowski, A., Szulc, M., Boe, O., Marineanu, V., Rawat, S., & Deshpande, A. (2020). Threat of using alcohol and psychoactive substances in uniformed formations. Miscellanea Anthropologica et Sociologica, 21(1), 107-125. https://czasopisma.bg.ug.edu.pl/index.php/maes/article/view/4514

Predoiu, A. (2020). Metodologia cercetării ştiinţifice. Aspecte practice şi elemente de statistică neparametrică [Scientific Research Methodology. Practical aspects and elements of nonparametric statistics]. Discobolul.

Predoiu, R. (2016). Psihologia sportului. Maximizarea performanței sportive [Sport psychology. Maximisation of sport performance]. Polirom. 

Schmidt, R., & Willis, W. (2007). Encyclopedia of Pain. Factors Associated with Low Back Pain. Springer.

Su, J., Du, Y., & Bevers, K. (2019). Transitioning from acute to chronic pain: a simulation study of trajectories of low back pain. Journal of Translational Medicine, 17, 306. https://doi.org/10.1186/s12967-019-2030-0

 

 

Publicat pe Un comentariu

Ce să fac dacă am hernie de disc?

Aceasta este prima întrebare care îi vine oricărui om care a fost diagnostic cu hernie de disc. Este o întrebare firească și care necesită răspuns.

În cazul în care ai fost diagnosticat cu hernie de disc

În cazul în care ai fost diagnosticat cu hernie de disc, protuzii discale ( hernii mai mici) debord discal și alte diagnostice care descriu modificarea discului intervertebral este foarte important să știi, că, conform ( AANS) Asociației Americană de Neurochirurgi doar un procent de sub 10% din acești pacienți au ca indicație terapeutică, intervenția chirurgicală. Restul pacienților cu hernie de disc au ca și recomandare de tratament medicamentos, fizical kinetic și psihologic.

Creierul caută permanent scurtături

Pentru a putea înțelege ce avem de făcut în cazul herniei de disc, este important să înțelegem că totul in planul fizic este sub controlul sistemului nervos central. Acest soft pe care îl primim cu toții la naștere funcționează absolut la fel pentru toata lumea atunci când vorbim de afecțiuni/durere. Creierul caută permanent să păstreze o funcție/țesut utilizând resurse minime. Din acest motiv atunci când hernia de disc se formează și ai parte de o durere primul lucru pe care creierul îl realizează este să se protejeze. Modul prin care o face este complex apelând atât la factori mecanici,  cât și biochimici.

Factorii mecani sunt de fapt contracturi cu scop de protejare a zonei afectate iar reacțiile biochimice sunt o serie de procese inflamatorii.

Este bine să folosesc doar medicamente?

Majoritatea dintre pacienți primesc medicamentație cu scopul pe care îl urmărește fiecare om, să scape de durere cât de repede se poate. Însă faptul ca nu te mai doare nu înseamnă ca ai tratat hernia de disc, sau că ea nu mai există. Din păcate ea există și în majoritatea cazurilor unde tratementul se oprește la medicamentație aceasta avansează. Asta înseamnă că deterioararea discului devine din ce în ce mai mare. Aceste va ajunge până la punctul în care intervenția chirurgicală este singura prin care poți reduce stresul provocat la nivelul maduvei sau nervilor spinali care determină durerea și senzațiile de amorteală furnicături sau chiar apariția deficitul motor.

Dacă cercul durerii este întrerupt prin medicamentație antiinflamatorie și/sau miorelaxantă, și nu implementezi în planul tău terapeutic și fizioterapia, niciodată nu vei putea trata hernia de disc ci doar semnele ei !

Tratează Cauzele și nu doar Efectele!

 Hernia de disc, poate să fie ținută sub control și chiar  există multiple cazuri de regresie herniară. Acest fapt fiind realizabil în cazul herniilor de disc mai mici, unde inelul fibros încă păstrează o stare fiziologică de minim 50%.  Cu alte cuvinte, nucleul pulpos revine în spațiul de domiciliu reducând stresul de la nivelul nervilor spinali, tratând astfel cauza problemelor.

Un alt aspect deosebit de important pentru pacientul cu hernia de disc, este înțelegerea noțiunilor de baza ale biomecanicii umane, și cum prin creșterea forței musculare locale  putem avea o influență directă în gestionarea herniei de disc.

Greutatea corpului nostru este distribuită în sistemul musculo articular, în plus în diverse situații această greutate își mărește valoarea. Acest aspect face ca stresul produs la nivelul articulațiilor să conducă la suprasolicitare și în final degradarea acestora. Coloana vertebrală cu precădere regiunea lombară este predispusă la acest tip de stres mecanic cel mai mult. Din acest motiv, kinetoterapia are un loc atât de important în gestionarea herniilor de disc. Haideți să aflăm pe scurt cum acționează kinetoterapia în gestionarea herniilor de disc.

Cum acționează kinetoterapia în gestionarea herniilor de disc

Sistemul nervos central va răspunde rapid, în momentul în care i se oferă noi resurse prin care poate să-și gestioneze problema. Cu alte cuvinte, prin simplu fapt că începi să faci anumite exerciții recomandate de un fizioterapeut, întărești coloana vertebrală cu mușchi, și astfel presiunea distribuită în coloană începe să fie resimțită diferit cu participarea noilor resurse de care pacientul dispune ( mușchi). Relația de cooperare între musculatura agonistă și antagonistă odată îmbunătățită va genera pacientului o creștere a mobilității articulare. Toate acestea vom reduce inflamațiile nervoase și chiar reducerea până la negativarea semnelor neurologice.

Există soluții foarte sigure pe care să le faci chiar de acasă

Toate aceste aspecte au fost luate în cosiderație atunci când au fost create programele RestartiX care au ajutat deja mii de oameni din România și Diaspora. Probabil cea mai bună veste este că aceste exerciții se pot face de oriunde te-ai afla. Atât timp cât știi ce fel de exerciții să faci, și sunt precis explicate, kinetoterapia poate fi practicată foarte bine chiar din confortul casei tale cu ajutorul internetului. Această metodă poartă azi denumirea de fizioterapie asistată online sau telemedicină.

kinetoterapie online

Hernia de disc este un diagnostic confirmat cu certitudine după investigații specifice de imagistică, rezonanța magnetică fiind cea mai utilă și practicată în zilele noastre.

Concluzii

Ca o concluzie, în cazul în care ai fost diagnosticat cu hernie de disc, este important să ai în vedere următoarele aspecte care odată respectate te pot face să eviți intervenția chirurgicală.

  • Păstrarea greutății în parametri optimi
  • În cazul în care ești supraponderal/ă să slăbești cât de repede se poate
  • Introducerea tratamentului medicamentos pe o perioadă de timp pe care medicul o recomandă, și niciodată să nu depășești această perioadă.
  • Să nu cazi în capcana dependenței de medicamente care îți ameliorează durerea pentru câteva ore/zile dar niciodată nu tratează cauza.
  • Începerea unui program de stabilizare musculară prin fizioterapie( gimnastică medicală)
  • Practicarea kinetoterapiei ca stil de viață și nu ca o formă de tratament pe termen scurt 10-20 de ședințe.

Toate aceste recomandări odată respectate de pacientul cu hernie de disc îi vor creea premiza unei traiectorii favorabile, ce îi va permite reluarea activităților cotidiente, practicarea sporturilor favorabile, fără durere și în mod sigur evitând intervenția chirurgicală.

Bibliografie

https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Herniated-Disc

Publicat pe Un comentariu

Efectul exercițiilor fizice asupra creierului

Ce ai face dacă ti-aș spune că știu ce ai de făcut pentru a te feri de Depresie, Demență, Alzheimer și în plus de asta știu foarte precis cum să-ți crești capacitatea de focusare, atenție și peste toate să-ți îmbunătățești imaginea de sine și personalitatea?

În funcție de perioada vieții în care te afli ești mai interesat de una sau altele din cele prezentate mai sus.  Însă toate acestea de fapt au legătura cu creierul nostru.

Dacă privim cifrele oferite de Organizația Mondială a Sănătății, aflăm că 264 milioane de oameni sunt diagnosticați suferind de depresie. Mulți alții având această perturbare mintală fără să fie diagnosticați. Depresia stă la baza productivității noastre dar și cea care influențează în mod direct calitatea vieții.

Tot Organizația Mondială a Sănătății ne vorbește despre demență ca fiind un sindrom care ne afectează memoria, gândirea, comportamentul și abilitatea de a realiza sarcini simple cotidiene. Numărul celor ce sunt diagnosticați cu demență fiind de 50 de milioane de oameni la care se adaugă în medie 10 noi milioane de cazuri anual.  Aceste afecțiuni putând genera realmente drame în viețile noastre.

Cu siguranță nu vrei nici măcar să te gândești cum ar arăta viața ta dar și celor apropiați ție dacă ai suferi de una din aceste boli mintale ce din pacăte se pot instala odată cu trecerea anilor.

Exista doua zone mari ale creierului nostru care m-au fascinat încă de când am studiat prima dată despre ele. Cortexul prefrontal și lobul temporal. Adică partea creierului situată la nivelul frunții și la nivelul tâmplelor.  Și pentru a mă face mai ușor înțeles te invit să privești pentru câteva secunde imaginea de jos ca să știi precis la ce mă refer.

Cortexul  prefrontal reprezintă acea regiune a creierului căreia îi sunt atribuite funcții ca:

  • Luarea deciziilor
  • Focus
  • Atenție
  • Personalitate

La nivelul lobului temporal există o structură care poartă denumirea de Hipocampus. Această regiune este extrem de importantă pentru formarea și reținerea memoriei de lungă durată, mai simplu spus amintirile noastre. Extrem de interesant mi s-a părut procesul prin care creierul nostru alege acele experiențe din viața noastră și le înmagazinează cu „etichete” foarte important, extrem de important, experiențe care poate au durat o secundă sau 2-3 minute și le reține foarte precis pentru o perioadă foarte lungă de timp.

Experiențe cum ar fi: primul sărut, cererea în căsătorie, prima întâlnire, prima dată când ai vorbit în public,  când ți-ai ținut prima dată copilul în brațe etc.

Înteresată de acest subiect a fost si PHD în Neuroștiințe Wendy Suzuki, profesor în cadrul Universității din New York care a dorit să înțeleagă cum aceste „explozii incipiente” de energie transmisă dintre 2 neuroni formează o amintire de lungă durată și în plus de asta a dorit să vadă care sunt acele acțiuni pe care noi le avem de făcut pentru a păstra  aceste regiuni ale creierului și  funcțiile lor la capacitate maximă.

Marea descoperire a fost când s-a dovedit științific că practicarea exercițiilor fizice este principala arma pe care un om o are pentru a păstra sănătatea creierului și pentru a îmbunătății performanțele acestuia.

Practicarea exercițiului fizic aduce imediat creșterea numărului de neurotransmițători ca dopamină, serotonimă sau noradrenalină. De ce este atât de important să ai un număr mare de neurotransmițători înțelegem dacă le înțelegem rolul.

Neurotransmitatorii sunt elemente-cheie pentru buna functionare a organismului deoarece prin intermediul lor creierul reușește să comunice cu restul organelor, iar semnalele sale sunt receptate corespunzător. Cu alte cuvinte, relația dintre corpul tău și creierul tău este strâns legată de numărul acestor neurotransmițători.

Acești neurotransmițători sunt responsabili de funcții  ca:

Dopamina = acțiunea de recompensă, motivație, memorie, atenție

Serotonina = reglează starea de spirit, stimulează memoria și  functiile cognitive, reducere anxietatea și îmbunătățește calitatea somnului (pe scurt, serotonina ne ajută să ne odihnim asa cum trebuie)

Noradrenalina =  creșterea arderilor în țesutul adipos pentru a genera căldură, crește ritmul cardiac și capacitatea respiratorie

Practicarea a 30 de minute de exerciții fizice aduce o creșterea a capacității de concentrare instantă pentru minim 2h dar și o creșterea a capacității de reacție.

Iar acestea sunt doar câteva beneficii instante pe care le primești când realizezi exerciții fizice, iar dacă dezvolți un obicei și practici mișcarea de minim 3x/ săptămână vei produce modificări anatomice și funcționale la întreg nivelul creierului tău.

De exemplu Hipocampusul a înregistrat creșterea numarul de celule nervoase după practicarea exercițiului fizic fapt ce conduce la creșterea în dimensiune dar și a îmbunătățirii memoriei de lungă durată.

Funcția de atenție de asemenea s-a dovedit în multe studii de neuroștiințe că a crescut atunci când exercițiul fizic face parte din viața unui om. Ne aducem aminte ca funcția de atenție este atribuită cortexului prefontal.

Cel mai dorit efect produs de exercițiul fizic în corpul nostru a fost demonstrat că este schimbarea stării emoționale! Practic după 30 de mișcare urmează ceea ce noi numim popular poftă de viață .

Cel mai important efect pe care exercițiul fizic îl produce este protejarea creierului împotriva instalării bolilor mintale cum sunt Depresie, Demență, Alzheimer.

Vestea cea mai bună acum urmează!!! Toate aceste beneficii le poți accesa oricând chiar din confortul casei tale. Dacă adaugăm faptul că anumite exerciții cum sunt cele din cadrul platformei RestartiX, conduc la reducerea durerilor de coloană și îți aduc instant beneficiile prezentate, cred că a sosit momentul să te oprești din citit și să te miști!

Lasă scuzele, nu amâna și oferăți aceste beneficii ACUM!

Ph. Md. Alexandru Ilie

 

 

Bibliografie

  • Healthy Brain , Happy Life PhD Wendy Suzuki
  • Effects of Physical Exercise on Cognitive Functioning and Wellbeing: Biological and Psychological BenefitsPMCID: PMC5934999 PMID: 29755380

Autori:  Laura Mandolesi,1,2,* Arianna Polverino,1,3 Simone Montuori,1 Francesca Foti,2,4 Giampaolo Ferraioli,5 Pierpaolo Sorrentino,6 and Giuseppe Sorrentino1,3,7