Eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în Combaterea Durerilor Cronice de Coloană Lombară
Cu bucurie vă anuntăm că RestartiX este prezent și în lumea științifică printr-un studiu publicat în prestigioasa revista Journal of Sport and Kinetic Movement în numarul 36. Vol II /2020.
În cadrul acestui studiu am dorit să evidențiem faptul că exericițiul fizic terapeutic aplicat online poate avea un impact pozitiv important în combaterea durerilor cronice lombare.
Mai jos vă lăsăm întreg studiul publicat și tradus în limba română, forma sa originală fiind în limba engleză. Nu este o lectură ușoară, însă vă promitem că alocând 10 minute veți putea înțelege și mai bine complexitatea și profesionalismul de care s-a dat dovadă când aceste programe au fost realizate.
Odată cu declanșarea pandemiei, lumea s-a schimbat.
Fiecare a fost forțat să stea în casă pentru o perioadă de câteva săptămâni, iar după această perioadă, nimic nu a mai fost la fel. Cercetătorii menţionează fapul că fizioterapia aplicată online trebuie să devină parte integrantă din mixul de tratament post COVID-19. Prin intermediul acestui studiu dorim să evidențiem eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în cazul pacienților cu dureri lombare cronice. Această stare clinică este caracterizată prin dureri în zona lombară cuprinse între 2 şi 7 (VAS – scară a durerii), pe o perioadă mai mare de 3 luni şi influenţează în mod negativ productivitatea muncii, afectând din ce în ce mai multe persoane.
Conform OMS, 60% chiar 70% dintre persoanele adulte din țările industrializate suferă de dureri lombare cronice.
Vârsta cea mai afectată este de 50-55 de ani. Studiul nostru a fost realizat pe un eșantion de 50 de participanţi cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani ce acuzau dureri cronice lombare – VAS (scară a durerii) inițial evaluat între 5 și 6. Un alt criteriu de selecție a fost prezența durerii de minimum 6 luni de zile. Pe lângă evaluarea durerii cu ajutorul VAS (scară a durerii), participanţii au efectat un set de teste funcționale. Programul implementat a fost format din 20 de sesiuni transmise live, durata fiecărei sesiuni a fost de 40 de minute, ritmul sesiunilor fiind de 3 ori/ săptămână. În urma evaluării finale apelând la VAS (scară a durerii), dar şi ca urmare a refacerii bateriei de teste funcționale, rezultatele au arătat o reducere semnificativă a durerii resimţite de participanţi (paired t test was used) și o ameliorare semnificativă a funcționalității organismului.
Cuvinte cheie: dureri lombare cronice, fizioterapie online, exerciții fizice online, recuperare online, calitatea vieții.
Introducere
Coloana vertebrală este o structură extrem de complex, reușind să îmbine perfect oase, articulații, nervi, ligamente și mușchi (Buzescu, 2014). Toate împreună asigură suport, forță și în același timp flexibilitate corpului uman. Regiunea lombară a coloanei susține greutatea întregului tren superior și conferă mobilitatea completă permițând realizarea tuturor mișcarilor simple, dar şi a celor complexe. De asemenea, musculatura din zona lombară este implicată în flexia și rotarea șoldurilor în timpul mersului, iar nervii ce își au rădăcinile la acest nivel asigură transmiterea informațiilor către și dinspre pelvis și membrele inferioare. Așadar, orice afectare a structurilor din această zonă are fără doar și poate implicații majore asupra vieții cotidiene, îngreunând sau chiar împiedicând realizarea unor sarcini cotidiene simple.
Mai devreme sau mai târziu, de-a lungul vieții, majoritatea oamenilor experimentează dureri lombare. Durerile de spate și implicit simptomatologia legată de acestea sunt în prezent clasate pe locul doi în rândul celor mai frecvente afecțiuni la nivel mondial (Mocoo et al., 2007).
Incapacitatea temporară de muncă determinată de durerile lombare este surclasată numai de răceala obișnuită, iar în cazul persoanelor cu vârste de peste 45 de ani, este chiar pe primul loc (Fatoye et al., 2019).
Durerea lombară este clasificată în durere lombară acută sau cronică, în funcție de timpul scurs din momentul apariției durerii și până la momentul evaluării. Astfel, în cazul durerilor care persistă de la câteva zile și până la câteva săptămâni, vorbim despre durere lombară acută. Dacă simptomatologia nu dispare până la 3 luni, discutăm deja despre durere lombară cronică (Su et al., 2019).
Incidența crescută a durerilor lombare cronice reprezintă o îngrijorare majoră, iar necesitatea identificării unor modalități eficiente de tratare a acestora este imediată, însă pentru a realiza un tratament eficient este obligatorie înțelegerea pe deplin a mecanismelor care declanșează afecțiunea.
Principalii factori de risc pentru apariția durerilor lombare sunt reprezentate de:
- vârstă – odată cu înaintarea în vârstă, elasticitatea musculară se pierde, iar densitatea osoasă începe să scadă; majoritatea persoanelor cu vârsta cuprinse între 30 și 50 de ani experimentează dureri lombare;
- un nivel al fitness-ului scăzut;
- sarcina – presiunea crescută exercitată la nivelul pelvisului, precum și creșterea în greutate declanșează adesea dureri la nivelul spatelui;
- creșterea bruscă în greutate;
- factori genetici (de exemplu, spondiloza anchilozantă);
- factori legați de sănătatea mentală – depresia si anxietatea pot declanșa reacții la nivel somatic, printre care și dureri lombare. Este cunoscut şi faptul că persoanele mai anxioase îşi asumă un risc ca stimulare mai mare, cu alte cuvinte acţionează, în viaţa cotidiană, după principiul “totul sau nimic” (Makarowski et al., 2016), angajându-se în activităţi în care riscul de accidentare este sporit. Amintim în acest context rolul deosebit de important pe care sportul în deţină: eliberează tensiuni (depresie, anxietatea), gândirea devine mai clară, alertă, beneficiile practicării exerciţiului fizic constatându-se la nivelul sistemului nervos, cardiovascular, pulmonar, la nivelul muşchiului scheletic, în ceea priveşte imunitatea organismului etc (Predoiu, 2016). For example, long-term combined exercises prevent the risks of arteriosclerosis (Jung et al., 2019).
Cu privire la factorii declanşatori pentru durerile lombare – cel mai adesea, lombalgiile sunt rezultatul unei deteriorări cauzate de factori mecanici (Cavanaugh et al., 2006). Mai exact, postura și biomecanica deficitară a coloanei vertebrale, întreținute de un stil de viață sedentar. În cazul persoanelor cu o musculatură hipotonă, slab dezvoltată, acțiuni aparent banale de tip aplecare, strănut, tușit pot determina hernierea unui disc intervertebral, anterior suprasolicitat.
Durerile lombare de cauze mecanice sunt definite ca dureri provenite din cauza suprasolicitării structurilor anatomice normale, spre exemplu, contracturi musculare, sau ca efect al unui traumatism sau diformitate a unei structuri anatomice, cum ar fi hernierea nucleului pulpos. Durerile de cauză mecanică ale coloanei lombare (contracturi musculare, hernii, afecțiuni discale, osteoartrită, stenoza de canal vertebral etc.) totalizează un procent de 98% din totalul cazurilor (Cleveland Clinic).
Pentru majoritatea pacienților diagnosticați cu dureri lombare, tratamentul de elecție este reprezentat de fizioterapie (Mooney, 2005). În mod obișnuit, firul evenimentelor ar fi următorul: selectarea unui cabinet de recuperare medicală, programarea fiecărei ședințe de fizioterapie în funcție de disponibilitatea terapeutului și a pacientului, recalcularea timpului liber astfel încât să includem deplasarea până la și dinspre cabinet, plus minimum o oră de tratament.
Ce soluție găsim însă având în vedere situația actuală – pandemia COVID-19?
În momentul de față omenirea se confruntă cu o realitate nemaiîntâlnită. Suntem puși în situația de a ne distanța o perioadă nedeterminată de timp pentru binele personal și colectiv, iar soluțiile nu au întârziat să apară. Majoritatea sectorului de servicii a făcut în aceste ultime luni trecerea către online, iar mare parte a populației a dat dovadă de un înalt nivel de adaptabilitate din acest punct de vedere având parte și de o reducere a costurilor consideralilă (Garnet, 2019). Acest fapt, alături de decizia multor clinici de recuperare de a-și închide pentru o perioadă porțile în etapa de lockdown, precum și nenumăratele cereri din partea pacienților de a identifica o soluție viabilă, ne-au determinat să efectuăm studiul de față.
Scopul nostru principal îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați de dureri lombare cronice prin intermediul fizioterapiei online. Health is an essential life domain, together with Goals, Self-Esteem, Values, Money (the Quality of Life Inventory was used) among youth, athletes and not only (Păunescu et al., 2018). Un nou studiu publicat de Sara Mageit în 14 iulie 2020, realizat pe 27.000 de pacienți ce au beneficiat de tratament kinetic online, a concluzionat ca fizioterapia aplicată online trebuie să devină parte integrantă din mixul de tratament post COVID-19.
Pentru ca un program de recuperare să fie un succes, este esențială o bună planificare a acestuia (Mayer et al., 2010). În acest sens, am selectat cele mai eficiente exerciții în reducerea durerilor lombare și le-am organizat conform principiilor de bază ale fizioterapie (Cordun, 1999) în 20 de sesiuni de fizioterapie online. Am oferit participanților posibilitatea de a accesa sesiunile 24h din 24, 7 zile din 7, eliminând astfel stresul generat de obligativitatea efectuării unei acțiuni la un moment strict stabilit anterior.
Materiale și Metodă
Participanți
Un număr total de 50 de participanţi (42 femei și 8 bărbați) au luat parte la studiu, cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, ce acuzau dureri cronice lombare. Precizăm faptul că rezultatele iniţiale pentru VAS (scală a durerii) au fost cuprinse între 5 și 6. Un alt criteriu de selecție a participanţilor a fost prezența durerii de minimum 6 luni de zile. Evaluarea fiecărui participant a fost realizată cu ajutorul testelor de bază – bilanțul articular al coloanei vertebrale și teste ce evidențiează aspecte neurologice. De asemenea, fiecare subiect a evidențiat prezența durerii lombare în viața codiană pe o scală de la 0 la 10.
Măsurători
Tabelul numărul 1 prezintă testele utilizate în cadrul cercetării noastre.
Tabel 1. Teste funcţionale şi VAS General
|
Nume Test |
Obiectiv |
| 1. Indice deget sol | Testarea mobilităţii nondolorice în plan frontal |
| 2. Extensii de trunchi din ortostatism | Testarea mobilităţii nondolorice în plan posterior |
| 3. Înclinare laterală dreaptă | Testarea mobilităţii nondolorice pentru mişcarea de înclinare dreaptă |
| 4. Înclinare laterală stângă | Testarea mobilitatii nondolorice pentru mişcarea de înclinare stângă |
| 5. Rotație de trunchi din ortostatism în ambele sensuri | Testarea mobilităţii nondolorice pentru mişcarea de răsucire |
| 6. Flexii dorsale/ plantare din decubit dorsal | Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic + Testarea posibilului deficit motor |
| 7. Lasegue | Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic |
| 8. Bragard | Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic |
| 9. Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat | Testarea mobilităţii catenei posteriore + Testarea nivelului de inflamaţie a nervului sciatic |
| 10. Slump | Testarea nivelul de inflamaţie localizată la nivelul sacului dural |
| 11. VAS General | Percepția durerii în viața cotidiană |
Procedură
Studiul s-a desfăşurat între 3 August – 3 Octombrie 2020. Locul de desfășurare a fost domiciliul fiecărui subiect, stimulul/ sistemul de intervenţie fiind aplicat online. Literatura de specialitate precizează importanţa existenţei unui climat favorabil (spaţiul casei oferind un asemenea beneficiu), satisfacţia resimţită de o persoană într-o activitate influenţând intenţia sa de a continua sau schimba spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea (Nikkhah-Farkhani & Piotrowski, 2020).
Celor 50 de participanţi li s-a aplicat sistemul de exerciții fizice terapeutice prin intermediul platformei RestartiX.
Subiecţii au putut urmări sesiunile de pe telefon, laptop sau tabletă, având acces la materiale 24h din 24h. Menționăm că niciun subiect nu şi-a modificat semnificativ stilul de viață sau planul alimentar pe parcursul derulării studiului; participanţii au evitat totodată consumul de substanţe (alcool, substanţe psihoactive), fiind cunoscute modelele disfuncţionale de comportament caracteristice în asemenea situaţii (Piotrowski et al., 2020). Niciun subiect nu a administrat medicamente din clasa AINS sau alte tipuri ce ar putea influența rezultatele studiul. De asemenea, participanţii nu au lucrat cu un psiholog tehnici de reducere a durerii – ne referim la hipnoză, tehnici de relaxare, meditaţie sau altă stare alterată a conştiinţei, situaţii în care muşchii au tendinţa de a se elibera de tensiune.
Cele 20 de sesiuni au respectat principiile progresivității și complexității, fiind formate din 100 de exerciţii mixate conform principiilor enunțate, obiectivele lor fiind (Cordun, 1999):
Tabel 2. Sesiuni online şi obiective
| Sesiuni Online | Obiective |
| Sesiunile 1-5 | · reducerea inflamației nervului sciatic, asuplizarea catenei posterioară a trenului inferior; |
| Sesiunile 5-10 | · idem1-5;
· creșterea forței musculare a trenului inferior și a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale; |
| Sesiunile 10-15 | · creșterea forței musculare – a musculaturii stabilizatoare a coloanei vertebrale;
· redobândirea funcțiilor de bază ale coloanei vertebrale raportate la sarcinile cotidiene; |
| Sesiunile 15-20 | · consolidarea rezultatelor obținute;
· creșterea capacităţii funcționale a fiecărui subiect în raport cu sarcinile cotidiene. |
Oferim, în tabelul numărul 3, un exemplu de sesiune online.
Tabel 3. Exemplu de sesiune online
| Sesiuni Online – nr 1 | Nr. Repetări | Nr. Serii |
| Flexii dorsale din poziție atalgică | 10 | 2 |
| Triplă flexie cu pernă între picioare | 10 | 2 |
| Extensie de genunchi din decubit lateral cu perna între picioare | 10 | 2 |
| Scoica | 10 | 2 |
| Mobilizări diafragmatice | 3 | 2 |
| Posteriorizarea bazinului | 10 | 2 |
| Mobilizări lombare în ax din decubit dorsal | 10 | 2 |
| Diagonale MS din decubit dorsal | 10 | 2 |
| Flexii de brațe din decubit dorsal | 10 | 2 |
| Mobilizarea bazinului din decubit dorsal | 10 | 2 |
Menționăm faptul că fiecare exercițiu a fost realizat după ce subiecții au primit explicații precise cu privire la efectuarea corectă, dar și referitoare la posibilele greșeli ce pot apărea în timpul repetărilor. Viteza de execuție a fost una constantă, fiind generată de modelul de execuţie efectuat de fizioterapeut. Amplitudinea de mișcare a fost individualizată în funcție de apariția pragului dureros în cazul fiecărui subiect.
Quasi-experimental design
În cazul cercetării noastre, rezultatele înregistrate de pacienţi la proba VAS (scală a durerii) şi în cazul celor zece teste funcţionale joacă rol de variabile dependente, iar programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line reprezintă variabila independentă. Dacă diferenţa dintre valorile variabilelor dependente – înainte şi după intervenţia prin mijloace kinetice – este semnificativă din punct de vedere statistic, în mod probabil această diferenţă nu se datorează întâmplării, un rol foarte important deţinând variabila independentă (sistemul de acţionare prin exerciţii fizice terapeutice).
Rezultate
Pe toată perioada testului am verificat dacă există diferenţe semnificative sub raport statistic între rezultatele raportate de către participanţi în cazul durerii cronice de coloană lombară, dar şi între rezultatele înregistrate în cazul celor zece teste funcționale, înainte şi după implementarea programului de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line. Precizăm că variabilele dependente urmează o distribuţie normală atât în condiţia de pretest, cât şi în condiţia de posttest – coeficientul skewness în valoare absolută este mai mic decât 1 (Morgan et al., 2004).
Tabel 1. Rezultate participanţi – statistici
| Tests | Mean | N | Std. Deviation | Std. Error | |
| 1 | Slump initial | 3.56 | 50 | .501 | .071 |
| Slump final | 1.90 | 50 | .614 | .087 | |
| 2 | R initial | 2.62 | 50 | .602 | .085 |
| R final | .94 | 50 | .712 | .101 | |
| 3 | Lasegue initial | 2.38 | 50 | .602 | .085 |
| Lasegue final | .54 | 50 | .503 | .071 | |
| 4 | I initial | 2.76 | 50 | .797 | .113 |
| I final | 1.24 | 50 | .716 | .101 | |
| 5 | IL initial | 2.18 | 50 | .720 | .102 |
| IL final | .68 | 50 | .794 | .112 | |
| 6 | IR initial | 2.28 | 50 | .948 | .134 |
| IR final | .74 | 50 | .876 | .124 | |
| 7 | F initial | 1.76 | 50 | .555 | .079 |
| F final | .36 | 50 | .485 | .069 | |
| 8 | ETR initial | 3.68 | 50 | .978 | .138 |
| ETR final | 1.36 | 50 | .776 | .110 | |
| 9 | EGEN initial | 3.22 | 50 | .507 | .072 |
| EGEN final | 1.84 | 50 | .548 | .078 | |
| 10 | Bragard initial | 2.98 | 50 | .553 | .078 |
| Bragard final | 1.28 | 50 | .640 | .091 | |
| 11 | VAS initial | 5.34 | 50 | .557 | .079 |
| VAS final | 2.28 | 50 | .948 | .134 | |
Note: R: Rotație de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare laterală stânga; IR: Inclinare laterală dreapta;
F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.
Tabel 2. Rezultate participaţi înainte şi după intervenţia prin programe kinetice
|
Variables |
95% Confidence Interval |
t |
df |
p |
d |
|
| Lower | Upper | |||||
| Slump before – after intervention | 1.473 | 1.847 | 17.837 | 49 | .000 | 2.97 |
| R before – after intervention | 1.470 | 1.890 | 16.039 | 49 | .000 | 2.55 |
| Lasegue before – after intervention | 1.684 | 1.996 | 23.738 | 49 | .000 | 3.33 |
| I before – after intervention | 1.275 | 1.765 | 12.457 | 49 | .000 | 2.02 |
| IL before – after intervention | 1.242 | 1.758 | 11.667 | 49 | .000 | 1.98 |
| IR before – after intervention | 1.269 | 1.811 | 11.437 | 49 | .000 | 1.70 |
| F before – after intervention | 1.210 | 1.590 | 14.774 | 49 | .000 | 2.71 |
| ETR before – after intervention | 2.117 | 2.523 | 23.022 | 49 | .000 | 2.64 |
| EGEN before – after intervention | 1.229 | 1.531 | 18.401 | 49 | .000 | 2.65 |
| Bragard before – after intervention | 1.476 | 1.924 | 15.236 | 49 | .000 | 2.84 |
| VAS before – after intervention | 2.801 | 3.319 | 23.707 | 49 | .000 | 3.97 |
Note: R: Rotație de trunchi din ortostatism; I: Indice deget sol; IL: Inclinare laterală stânga; IR: Inclinare laterală dreapta;
F: Flexii dorsale plantare din decubit dorsal; ETR: Extensii de trunchi din ortostatism; EGEN: Extensie de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat.
Analiza rezultatelor obţinute în cazul durerii cronice de coloană lombară, precum şi în cazul celor zece teste funcționale, reliefate în Table 1 and 2, pune în evidenţă:
– media în cazul durerii cronice de coloană lombară resimţită de către participanţi la încheierea programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line (mVAS = 2.28) este semnificativ mai mică (p < 0.01) decât media durerii cronice de coloană lombară resimţită în perioada de început a studiului (mVAS = 5.34);
– indicele de mărime a efectului (d = 3.97) indică o diferenţă foarte puternică (Predoiu, 2020) între rezultatele obţinute de participanţi înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul durerii cronice de coloană lombară. Cu alte cuvinte, programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloană lombară.
– intervalul de încredere (95%) pentru diferenţa dintre medii este cuprins între valoarea inferioară 2.80 şi valoarea superioară 3.31.
– media în cazul testelor Slump, Lasegue şi Bragard, în cazul testelor funcţionale ce presupun rotații de trunchi din ortostatism, flexii dorsale plantare din decubit dorsal, extensii de trunchi din ortostatism, extensii de genunchi cu flexii dorsale din așezat pe pat, precum şi în cazul testelor – Indice deget sol, Înclinare laterală stângă şi dreaptă, la finalul programul de intervenţie prin exerciţii fizice terapeutice aplicate on-line este semnificativ mai mică (p < 0.01) decât media obţinută de participanţi, în cazul acestor teste funcţionale, la începutul studiului;
– indicele de mărime a efectului (Cohen’ d) evidenţiază o diferenţă foarte puternică între rezultatele obţinute de participanţi (Table 2), înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul celor zece teste funcționale. Altfel spus, programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic în planul îmbunătăţirii capacităţii funcţionale a organismului pacienţilor.
Concluzii
Lucrarea noastră a investigat eficiența exercițiului fizic terapeutic aplicat online în combaterea durerilor cronice de coloană lombară.
Analiza rezultatelor obţinute a evidenţiat faptul că programul de intervenţie a avut un efect foarte puternic asupra reducerii durerii de coloană lombară.
De asemenea, indicele de mărime a efectului (Cohen’ d) a evidenţiat o diferenţă foarte puternică între rezultatele obţinute de participanţi, înainte şi după programul de intervenţie prin mijloace kinetice, în cazul celor zece teste funcționale utilizate. Cu alte cuvinte, exercițiile fizice terapeutice aplicate online au avut un efect foarte puternic în planul îmbunătăţirii capacităţii funcţionale a organismului pacienţilor.
Menţionăm faptul că subiecții, fiind degrevați de timpul petrecut în trafic, pot realiza programul în condiții de siguranță totală față de riscul infectării cu SARS-COV-2. Totodată, se înregistrează şi o reducere a costurilor, dacă ne gândim că pentru 20 de sesiuni, într-un cabinet de fizioterapie, un pacient ar cheltui, în medie, 2.000 de lei (participanţii la studiu au achitat un preţ de 250 lei pentru toate cele 20 de sesiuni). Practic, această metodă online s-a arătat a fi în multe cazuri mai eficientă decât cea offline.
Utilizând exercițiul fizic terapeutic aplicat online în cazul durerilor cronice de coloană lombară a fost redusă semnificativ sub raport statistic durerea resimțită de participanţi.
Această formă de livrare a exercițiului fizic terapeutic considerăm că a generat soluția perfectă pentru continuitatea programelor oferite pacienților ce apelează inițial la serviciile noastre offline de fizioterapie pentru reducerea durerilor acute și subacute, dar și celor ce acuză dureri cronice lombare, iar din motive de timp și bani nu pot frecventa săptămânal un cabinet de fizioterapie.
Contribuția Autorilor
Toți autorii au contribuit egal la acest studiu.
Alexandru ILIE 1*, Radu PREDOIU 2*, Germina COSMA 3*
1 RestartiX Center, 1 Anastasie Panu Street, Bucharest, Romania
2 National University of Physical Education and Sports, Faculty of Physical Education and Sport, 140 Constantin Noica Street, Bucharest, Romania
3 University of Craiova, Faculty of Physical Education and Sport, 146 Brestei Street, Craiova, Romania
*corresponding author: radu_predoiu@yahoo.com
References
Buzescu, A. (2014). Anatomie și biomecanică [Anatomy and Biomechanics]. Bren.
Cavanaugh, J., Ying, L., Chaoyang, C., & Srinivasu, K. (2006). Pain Gneration în Lumbar and Cervical Facet Joints. The Journal of Bone and Joint Surgery, 88, 63-67. doi: 10.2106/JBJS.E.01411
Cleveland Clinic. Chronic Back Pain. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16869-chronic-back-pain
Cordun, M. (1999). Kinetologie Medicală [Medical Kinetology]. Axxa.
Fatoye, F., Gebrye, T., & Odeyemi, I. (2019). Real-world incidence and prevalence of low back pain using routinely collected data. Rheumatology International, 39, 619-626.
https://doi.org/10.1007/s00296-019-04273-0
Garnet, H (2019). Virtual Physical Therapy Could Help Fill Gaps in Treating All Too Real Pain. https://www.scientificamerican.com/article/virtual-physical-therapy-could-help-fill-gaps-in-treating-all-too-real-pain/
Jung, H.-H., Jeong, M.-K., Min, D., Kim, Y., Kim, E.-H., Hong, G., Park, J.-H., Baek, S.-H., Park, I.-K., Shen, C., Kim, G.-M., Kim, D.-H., & Park, S.-K. (2019). Effects of combined exercise on appendicular muscle mass, self-reliance fitness and arteriosclerosis adhesion molecules in elderly women. Archives of Budo, 15, 103-112. WOS:000478785900001
Makarowski, R., Makarowski, P., & Kamiński, Z. (2016a). Adrenaline instead of amphetamine – replacing psychoactive substances with parachute jumps. The Journal of General Psychology, 143(4), 281-297. http://dx.doi.org/10.1080/00221309.2016.1214101
Mageit, S. (2020). Virtual physiotherapy study shows it is just as effective as in-person treatment. https://www.mobihealthnews.com/news/europe/virtual-physiotherapy-study-shows-it-just-effective-person-treatment
Mayer, J., Haldeman, S., Tricco, A, & Dagenais, S. (2010). Management of chronic low back pain în active individuals. Current Sports Medicine Reports, 9(1), 60-66. doi: 10.1249/JSR.0b013e3181caa9b6
Mocco J., Komotar R., & Winfree C. (2007). Low Back Pain, Epidemiology. In R. Schmidt, & W. Willis (Eds), Encyclopedia of Pain (p. 111). Springer.
Morgan, G. A., Leech, N. L., Gloeckner, G. W., & Barrett, K. C. (2004). SPSS for Introductory Statistics: Use and Interpretation. Lawrance Erlbaum Associates.
Mooney, V. (2005). Nonoperative Management of Low Back Pain and Lumbar Disc Degeneration. The Journal of Bone and Joint Surgery, 87(5), 1165-1166. https://journals.lww.com/jbjsjournal/Citation/2005/05000/Nonoperative_Management_of_Low_Back_Pain_and.37.aspx
Nikkhah-Farkhani, Z., & Piotrowski, A. (2020). Nurses’ turnover intention a comparative study between Iran and Poland. Medycyna Pracy, 71(4), 413- 420. https://doi.org/10.13075/mp.5893.00950
Păunescu, M., Grigore, V., Mitrache, G., Predoiu, A., & Predoiu, R. (2018). Quantitative and Qualitative in Measuring Quality of Life in Sports. Revista Românească pentru Educaţie Multidimensională (RREM), 10(1), 95-108. https://doi.org/10.18662/rrem/21
Piotrowski, A., Szulc, M., Boe, O., Marineanu, V., Rawat, S., & Deshpande, A. (2020). Threat of using alcohol and psychoactive substances in uniformed formations. Miscellanea Anthropologica et Sociologica, 21(1), 107-125. https://czasopisma.bg.ug.edu.pl/index.php/maes/article/view/4514
Predoiu, A. (2020). Metodologia cercetării ştiinţifice. Aspecte practice şi elemente de statistică neparametrică [Scientific Research Methodology. Practical aspects and elements of nonparametric statistics]. Discobolul.
Predoiu, R. (2016). Psihologia sportului. Maximizarea performanței sportive [Sport psychology. Maximisation of sport performance]. Polirom.
Schmidt, R., & Willis, W. (2007). Encyclopedia of Pain. Factors Associated with Low Back Pain. Springer.
Su, J., Du, Y., & Bevers, K. (2019). Transitioning from acute to chronic pain: a simulation study of trajectories of low back pain. Journal of Translational Medicine, 17, 306. https://doi.org/10.1186/s12967-019-2030-0
Acest chin se datora numărului de ore petrecute la muncă și lipsa mișcării. Timp de 3-4 ani lucra minim 10 ore la birou, în fața calculatorului, iar uneori ajungea să petreacă până la 16 ore la locul de muncă.
Fz.Oana Holobîcă
Fz.Pr. Florentina Moraru
